Cea de-a doua rectificare bugetară pe anul 2025, adoptată vineri de Guvern, este configurată pe o creștere economică de 0,6%, un nivel al produsului intern brut de 1.
902 miliarde lei, o inflație medie anuală de 7,1% și un câștig salarial mediu brut de 8.
700 lei/lună.
Însă, după cum semnalează Consiliul Fiscal, actuala rectificare operează o revizuire marginală și menține ținta de deficit la 8,4% din PIB – adică 159,8 miliarde de lei.
Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului sunt diminuate cu circa 1,8 miliarde lei, arată analiza citată, care avertizează că România riscă o criză a datoriei suverane.
Corecția bugetară din România are loc într-un mediu internațional nefavorabil și tot mai incert, cu o situație internă tensionată.
„O corecție bugetară de amploare nu poate avea loc fără a fi afectate negativ venituri ale cetățenilor și încasări ale firmelor, ceea ce generează nemulțumiri.
Dar, în lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4%din PIB, ce este un nivel ambițios, realizabil în evaluările Consiliului Fiscal.
În 2026, potrivit estimărilor CF, deficitul cash va fi în jur de 6,5% din PIB.
„Corecția bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani”, potrivit sursei citate.
În România, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,7% din PIB în România, față de 35% în Cehia, 35% în Ungaria, 37,5% în Polonia și 40,1% media UE, în anul 2024), fapt ce rezultă și din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să satisfacă nevoile societății românești.
„O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranță națională, având în vedere nevoile bugetului public și contextul internațional”, transmite Consiliul Fiscal.
CF a subliniat în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli și această judecată se verifică în configurația măsurilor inițiate de Guvern.
Teza potrivit căreia s-ar putea obține o colectare imediată mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie, arată datele analizei citate.
Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie în perioada următoare și este o cale de a reduce deficitul bugetar și după 2026.
„Reforma ANAF (ce include digitalizarea) este esențială în acest scop”, menționează raportul.
Conform analizei Consiliului Fiscal, o absorbție masivă de fonduri europene poate ajuta menținerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026.
Însă, principala incertitudine, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, rămâne legată de nivelul de absorbție al fondurilor europene.
În 2026, măsurile fiscale adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB.
