România a convenit cu Comisia Europeană să închidă anul 2025 cu un deficit de 8,4% din PIB.
După cum arată specialiștii UBB Cluj, conform unui scenariu optimist, ținta de deficit este una posibilă, însă Guvernul nu mai poate amâna reformele reale așteptate de români și mediul antreprenorial pentru redresarea economiei.
Conform analizei realizate de economiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB) în cadrul proiectului Romanian Economic Monitor, modul în care decurge consolidarea fiscală este unul anevoios, iar reducerea cheltuielilor, o mai bună colectare a contribuțiilor, inclusiv a colectării de TVA, precum și stimularea activității economice reprezintă măsuri prioritare pentru țară.
„Procesul de consolidare bugetară avansează lent, deficitul bugetar rămânând aproape de traiectoria anului trecut.
Astfel, ultimele luni ale anului 2025 vor fi decisive”, se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai.
Potrivit specialiștilor clujeni, Guvernul trebuie să își concentreze eforturile pe trei direcții esențiale, care să vizeze reducerea și eficientizarea cheltuielilor, dar și o colectare mai eficientă a contribuțiilor.
Rolul fondurilor europene rămâne esențial pentru România, avertizează economiștii UBB.
Trei direcții de acțiune: *Cheltuieli: control strict al cheltuielilor curente și administrative, respectiv inițierea reformelor la nivel de sistem, inclusiv ale pensiilor speciale.
*Venituri: îmbunătățirea colectării TVA și a contribuțiilor prin controale mai bine țintite.
*Economia reală: stimularea activității economice prin investiții strategice și o absorbție accelerată a fondurilor europene.
Recent, Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.
Și Fondul Monetar Internațional a solicitat României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară.
FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 9,6% în decembrie 2025.
