Guvernul trebuie să rezolve până vineri, 28 noiembrie, trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o miză financiară importantă pentru românia: 800 de milioane de euro bani europeni.
Unul dintre cele mai dificile jaloane vizează reforma pensiilor magistraților, proiect pentru care premierul Ilie Bolojan a anunțat că Executivul își va asuma răspunderea până la finalul acestei săptămâni.
România încă nu a încasat integral toți banii de pe a treia cerere de plată din PNRR, ci doar 1,3 miliarde de euro.
În schimb, circa 800 de milioane de euro sunt suspendate din cauza a trei jaloane cheie neîndeplinite, notează Economedia.
roCele trei jaloane restante, pentru care fondurile au fost suspendate vizează:*reforma pensiilor speciale ale magistraților*operaționalizarea AMEPIP (super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat)*reforma companiilor din EnergieDe departe, unul dintre cele mai însemnate jaloane se referă la reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Miza reformei este extrem de importantă pentru echilibrarea sistemului de pensii din România, în condițiile în care magistrații români au ajuns la unele dintre cele mai mari pensii comparativ cu colegii europeni.
Jalonul are o valoare de 231 de milioane de euro.
Guvernul a transmis săptămâna trecută spre avizare, către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), proiectul de reformă a pensiilor magistraților, după ce anterior un alt proiect a fost declarat neconstituțional pentru că Guvernul nu a așteptat avizul CSM, notează sursa citată.
„Din semnalele publice, din faptul că CSM a convocat Adunările Generale înseamnă că există premise bune să primim un aviz mult mai repede decât termenul de maxim 30 de zile”, a anunțat Ilie Bolojan într-o conferință de presă susținută vineri la Palatul Victoria.
Astfel, potrivit premierului, cel târziu până vineri, 28 noiembrie, va fi declanșată procedura de angajare a răspunderii pe proiectul de modificare a pensiilor magistraților.
Un alt jalon important rămas restant constă în operaționalizarea Agenției pentru Monitorizare și Evaluarea a Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro.
Selecția conducerii instituției trebuie să fie complet finalizată până pe 28 noiembrie, pentru ca România să poată primi 330 de milioane de euro din PNRR.
Cel de-al treilea jalon neîndeplinit de România se referă la reforma guvernanței companiilor din subordinea Ministerului Energiei, cu o valoare de 227 milioane euro.
Un număr de 13 companii din energie, printre care și Hidroelectrica, trebuiau să rezolve problemele cu alegerea șefilor.
De modul în care România va reuși să rezolve cele 3 jaloane esențiale depinde și depunerea următoarei cereri de plată din PNRR.
Cererea numărul 4 are o valoare de 2,62 miliarde de euro, cu șanse de a primi acești bani la finalul lunii februarie.
