Actualitate
joi, 20 noiembrie 2025, 23:15
Semnal de alarmă privind „pandemia de boli cronice”. Alimentele care ne fac rău, numite de oamenii de știință
Andrei Stan
HotNews.ro
Share
Junk food: Burger, dulciuri, chipsuri, ciocolată, gogoși, suc acidulat. Imagine ilustrativă. FOTO:© Nina Firsova | Dreamstime.com
Alimentele ultraprocesate (AUP) reprezintă una dintre cauzele principale ale „pandemiei de boli cronice” asociate cu dieta alimentară, în contextul în care companiile alimentare plasează profitul mai presus de orice, au avertizat mai mulți experți globali, citați joi de agenția germană de presă DPA.
Într-un studiu publicat în revista medicală The Lancet, 43 de oameni de știință și-au unit eforturile pentru a explica faptul că AUP-urile „înlocuiesc” alimentele și preparatele proaspete, înrăutățind calitatea dietei, și sunt asociate cu multiple boli cronice.
„Factorul cheie al ascensiunii globale a AUP-urilor este creșterea puterii economice și politice a industriei AUP și restructurarea operată de aceasta asupra sistemelor alimentare pentru a plasa profitabilitatea mai presus de orice”, au scris oamenii de știință, potrivit Agerpres.
„Această industrie are fabrici de AUP în centrul său, dar și o rețea mai largă de unități codependente care stimulează în mod colectiv producția, marketingul și consumul de AUP-uri”, au adăugat experții.
Alimentele ultraprocesate sunt asociate cu sănătatea precară, inclusiv cu un risc sporit de obezitate, boli cardiace, cancer și deces prematur.
Alimentele ultraprocesate, pline de grăsimi saturate, zahăr și sare
Exemplele de alimente ultraprocesate includ:
înghețata;
carnea procesată (în principal mezeluri);
chipsurile;
pâinea produsă industrial;
anumite sortimente de cereale pentru micul-dejun;
biscuiții;
multe semipreparate;
băuturile carbogazoase.
AUP-urile conțin adeseori concentrații ridicate de grăsimi saturate, sare, zahăr și aditivi, ceea ce, potrivit experților în sănătate, lasă mai puțin loc în dietele oamenilor pentru alimente mai nutritive.
De asemenea, AUP-urile tind să includă aditivi și ingrediente care nu sunt utilizate atunci când oamenii gătesc în bucătăriile lor, precum conservanți, emulgatori, coloranți și arome artificiale.
„Inerția politicilor guvernamentale”
Experții din această echipă globală afirmă că, deși anumite țări au adoptat deja reguli pentru a reformula prepararea alimentelor și a controla AUP-urile, „reacția din domeniul sănătății publice globale este încă incipientă, cam la fel cum era mișcarea de controlare a producătorilor de tutun în urmă cu mai multe decenii”.
Ei spun că politicile guvernamentale, inclusiv din țările cu venituri mari, au făcut prea puține lucruri pentru a schimba „determinanții comerciali și structurali ai problemei”, concentrându-se în schimb pe responsabilitatea consumatorilor, parteneriate cu industria și o autoreglementare voluntară a industriei, așa cum se întâmplă atunci când companiile înlocuiesc zahărul din anumite alimente cu îndulcitori sau când reduc conținutul de grăsimi din diverse preparate.
„Această inerție a politicilor guvernamentale reflectă eforturile coordonate ale industriei AUP-urilor de a distorsiona procesul decizional și cadrul dezbaterilor publice în interesul ei și de a inventa apariția unor dubii științifice”, au adăugat experții.
Ei argumentează că „ascensiunea continuă a AUP-urilor în alimentația umană nu este inevitabilă” și că, deși studiile despre efectele AUP-urilor continuă, acest fapt nu ar trebui să amâne politicile ce vizează promovarea unor diete bazate pe alimente integrale.
Cota AUP-urilor în alimentație rămâne sub 25% în țări precum Italia, Cipru, Grecia, Portugalia și în regiuni din Asia, dar este de peste 50% în Statele Unite și în Regatul Unit, au avertizat autorii studiului.
Junk food: Burger, dulciuri, chipsuri, ciocolată, gogoși, suc acidulat. Imagine ilustrativă. FOTO: © Nina Firsova | Dreamstime.com
Sursa: Hotnews
Articol procesat cu AI pentru pagina1.ro
