Economie
Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești pentru 2025
17:40 , Scris de: Oleg GHILAS
Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.
Prognoze pesimiste pentru economia românească: Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei în 2025| Foto: monitorulcj.ro
Previziuni alarmante pentru economia românească. CITEȘTE ȘI: România, printre statele europene care au avut un declin al PIB-ului, în trimestrul trei Comisia Europeană mai arată în noul raport de toamnă că deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 și 6,4% din PIB în 2026. Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești pentru 2025 În mai 2025, Comisia Europeană a redus la 1,4%, de la 2,5% anterior, estimările privind creșterea economiei românești în acest an. CITEȘTE ȘI: Comisia Europeană a redus semnificativ, la 1,4%, estimările privind avansul economiei românești în 2025 Previziunile CE arată că anul acesta creșterea PIB-ului României va încetini la 0,7%, după un avans de 0,9% în 2024. Incertitudinile politice și fiscale afectează consumul privat în primul semestru al anului, în timp ce adoptarea pachete de consolidare fiscală va reduce și mai mult venitul disponibil, iar consumul public ar urma să scadă. Astfel, în raportul de toamnă actualizat, prognozele Comisiei Europene pentru economia României s-au înrăutățit: „ Creșterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025 , 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat și public , care, la rândul său, este afectat de creșterea inflației. Totuși, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investițiilor private , a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene și îmbunătățirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale”, notează Comisia Europeană, potrivit Agerpres.ro Așteptări temperate pe piața muncii De asemenea, informează Executivul comunitar, piața forței de muncă ar urma să se tempereze , în timp ce încetinirea importurilor, în combinație cu exporturile reziliente, ar urma să reducă deficitul extern ridicat. CITEȘTE ȘI: România continuă să importe masiv: Deficitul comercial a depășit 24 de miliarde de euro Deficitul guvernamental de 9,3% din PIB în 2024 ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026, după adoptarea unor pachete de ajustări fiscale. Previziuni modeste pentru 2026 În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, de exemplu înghețarea pensiilor și a salariilor în sectorul public și creșterea taxelor , în combinație cu inflația încă ridicată, ar urma să ducă la un ușor declin al consumului privat . Consumul public este estimat de asemenea să scadă . Totuși, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze semnificativ, în urma îmbunătățirii încrederii companiilor și a finalizării investițiilor cu fonduri europene. Declinul consumului privat ar urma să țină sub control creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar urma să-și continue tendința pozitivă, pe fondul încetinirii creșterii salariilor, ceea ce va avea ca rezultat o contribuție pozitivă la avansul exporturilor nete. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 1,1% în 2026 , previzionează Comisia Europeană. Avansul economic, proiectat pentru 2027 „În 2027, inflația ar urma să scadă, iar politica monetară să se atenueze, sprijinind redresarea consumului și a investițiilor private. În pofida încheierii Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), formarea brută de capital fix ar urma să reziste cu succes, România folosind mai mult fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 2,1% în 2027 . Deficitul de cont curent ar urma să scadă gradual și să ajungă la 6% din PIB în 2027. Există riscul revizuirii în sens negativ a acestor previziuni. O deviere semnificativă de la calea de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macro-economică. Implementarea completă a tuturor investițiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinile privind comerțul internațional”, avertizează Executivul comunitar. Șomaj în creștere În 2025 , rata angajării ar urma să scadă, în urma reducerii activității economice, ducând la o creștere graduală a ratei șomajului. Totuși, influxul de angajați străini continuă , indicând o cerere robustă pe piața muncii în unele sectoare, cum ar fi construcțiile și serviciile. În 2025, rata șomajului ar urma să depășească ușor 6%, apoi să scadă gradual la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor în sectorul public și moderarea lor în sectorul privat, în 2025 și 2026, vor încetini semnificativ creșterea salariilor nominale. După creșterile ridicate, moderarea creșterii salariilor va sprijini probabil competitivitatea externă”, apreciază Comisia Europeană. Eliminarea plafonării prețurilor la electricitate a crescut inflația După scăderea inflației la 5,8% în 2024, creșterea prețurilor a accelerat în trimestrul trei din 2025. Eliminarea, în iulie, a plafonării prețurilor la electricitate , a dus la creșterea inflației la 8,6% în septembrie. Inflația ar urma să crească la 6,7% în 2025, înainte de a scădea sub 6% în 2026. Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale în martie 2026 va duce probabil la încetinirea procesului dezinflaționist. CITEȘTE ȘI: Rata inflației scade ușor, în octombrie, la 9,8%: Energia electrică și mărfurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult De asemenea, deficitul general guvernamental al României ar urma să scadă până la 5,9% din PIB în 2027 . Acest declin reflectă adoptarea, de la finalul lui 2024, a pachetelor de consolidare fiscală. Orientarea fiscală ar urma să aibă un impact restrictiv în 2025 și 2026, apoi un efect neutru în 2027. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească gradual, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027. De asemenea, datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027 , în urma deficitelor guvernamentale primare ridicate și a proiectatei creșteri a plății dobânzilor, subliniază Executivul comunitar. Recent, Fondul Monetar Internațional a solicitat României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică , a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
