Guvernul poate începe săpătmâna viitoare procedura de anagajare a răspunderii pe reforma administrației.
„După o perioadă prea lungă, am căzut de acord de principiu pe acest pachet important de reformă și e foarte posibil ca săptămâna viitoare să începem procedura de angajare a răspunderii pe reforma administrația locală și centrală”, a anunțat, luni, premierul Ilie Bolojan la Aducarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.
„Propunerea e de reducere a cheltuielilor cu 10%.
În administrația locală, baza de calcul e grila stabilită prin ordonanța 63.
Reforma administrației va include și mecanisme pentru primării să-și încaseze taxele și impozitele locale”, a declarat Iliei Bolojan, potrivit G4media.
roDacă pachetul de reformă a administrației nu va avea probleme de constituționalitate, acesta va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
„Pachetul de reformă creează condițiile de descentralizare”, a mai adăugat Bolojan.
În ceea ce privește jocurile de noroc, administrațiile locale vor avea libertatea totală de a le interzice total sau parțial sau de a impune taxe noi.
Premierul României a anunțat și care este situația cu bugetele de investiții prin programele naționale de finanțare și transferul fondurilor în teritoriu.
Astfel, administrațiile locale vor rămâne cu banii încasați din impozite, dar Guvernul va cere o participare de 20% în cazul primăriilor din teritoriu la programul „Anghel Saligny”.
„Am reușit să închidem renegocierea PNRR săptămâna trecută atât în ce privește aprobările de la Comisia Europeană, cât și în ce privește proiectele supra contractate în administrația locală.
Prima problemă majoră va fi transferul de fonduri către autoritățile locale.
România nu mai poate să transfere de anul viitor către administrația locală banii pe care i-a transferat până acum, nu ne lasă deficitul bugetar.
Sumele pe care le veți încasa în plus din taxele locale să nu fie transferate la bugetul de stat.
Deci va fi o provocare anul viitor la distribuirea sumelor la aprobarea legii bugetuluiA doua provocare importantă: bugetele naționale de investiții care pleacă spre autorități sau ministere.
Anul viitor trebuie să cheltuim toate cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR.
La ele se adaugă cofinanțările dvs.
și cele din bugetul național.
Ca atare, spațiul bugetar pentru investiții pentru anul viitor, care ni se recomandă să nu depășească 7% din PIB, e consumat de PNRR.
Și ar trebui să ne concentrăm toți pe PNRRSpațiile rămase pentru alte linii de finanțare, Anghel Saligny, CNI, ministere – vor fi foarte mici.
Prin urmare, estimarea e că suma pentru Programul Anghel Saligny pentru anul viitor va fi mai mică decât cea de anul acesta.
Propunerea e ca anul viitor să venim cu o regulă tranzitorie, doar pentru 2026, ca dacă vrei bani din Programul Anghel Saligny să vii cu o cofinanțare de 20%.
Altfel vor apărea nemulțumiri.
Așa vom da posibilitatea primăriilor mari, acolo unde e și dezvoltarea, să atragă niște bani”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că de anul viitor impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, vor fi majorate.
„Sper că mâine, Parlamentul, în şedinţă comună, închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale, pentru ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate”, a adăugat Ilie Bolojan.
Premierul subliniat că statul trebuie să încaseze aceste taxe pentru a reduce gap-ul de TVA.
„E foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu îl putem închide în decembrie și să ne lungim cu el în ianuarie pentru că, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislația necesară pentru un buget predictibil”, a precizat premierul la Aducarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.
Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut, notează sursa citată.
„Noi suntem în situația să închidem bugetul cu 8,4% deficit și ne-am angajat pentru anul viitor cât mai aproape de 6%.
Noi ne-am împrumutat accelerat ca țară în ultimii 5 ani.
Pe fondul acestei creșteri a împrumuturilor, am ajuns la credite de peste 200 miliarde de euro.
Jumătate din deficit e reprezentat de dobânzi.
Marja noastră de mișcare în buget e destul de redusă din cauza deficitului bugetar”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
