Curtea a fost sesizată de un judecător din Galați, care reclama că a prestat ore suplimentare și cerea să fie plătit în plus din banii necheltuiți alocați posturilor vacante, informează G4media.
ro În esență, CJUE a decis că a decis că „un judecător care îndeplineşte sarcini aferente unui post vacant în cadrul instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, în plus faţă de cele aferente postului în care a fost numit, nu are dreptul la o compensație în mod necesar financiară”, potrivit deciziei Curții Europene de Justiție a UE.
În așa-numitul Acord pentru Justiție, propus de Lia Savonea, președinta Înaltei Curti, se solicita ca din economiile făcute la buget prin neocuparea unor posturi din sistemul judiciar, să fie compensați suplimentar judecătorii care au un volum de activitate mare.
Practic, înalții magistrați cereau mai mulți bani de la buget în contextul scandalului generat de reformarea pensiilor speciale de care beneficiază, notează sursa citată.
„Principiul independenței judecătorilor nu se opune unei reglementări naționale care, prin faptul că prevede doar acordarea de timp liber în compensare” pentru munca suplimentară depusă de un judecător, „exclude orice compensație financiară pentru munca efectuată”, mai spune Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Negocierile pe tema legii pensiilor speciale, desfășurate miercuri la Catroceni, nu au dus la niciun acord.
Magistrații au solicitat ca pensia lor să fie de 65% din brut, în timp ce coaliția propune 70 de procente din net.
Potrivit proiectului inițial asumta de Guvernul Bolojan, pensia maximă în cazul magistraților era stabilită la 70% din ultimul salariu net, iar vechimea minimă în muncă era majorată la 35 de ani.
Conform termenului limită impus de Comisia Europeană (CE), România trebuie să adopte legea pensiilor magistraților până în 28 noiembrie 2025.
În caz contrar, țara noastră va pierde 231 de milioane de euro din PNRR.
