Magistrații au solicitat ca pensia lor să fie de 65% din brut, în timp ce coaliția propune 70 de procente din net.
Csoma Botond consideră exagerate propunerile magistraților, notează RFI.
„Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut.
Ceea ce înseamnă că ar fi, după anumite calcule, 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce considerăm că nu este echitabil.
Considerăm că pensia ar trebui să fie undeva la 70%-75% din venitul net (…).
Mi se pare un pic exagerată această doleanță a magistraților să fie 65% din venitul brut.
Cred că trebuie să luăm în considerare solidaritatea socială, situația dificilă a României și situația altor categorii socio-profesionale”, a declarat pentru RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond.
Csoma Botond și-ar dori ca Guvernul să-și asume răspunderea în Parlament pe tema legii pensiilor pentru magistrați: „Eu cred că această coaliție de guvernare nu are altă soluție decât să elaboreze un nou proiect și sigur, să trimită acel proiect CSM-ului, să vedem CSM-ul în cât timp va aviza acel proiect, vor avea nevoie de 30 de zile sau vor proceda mai rapid și după aceea să-și asume răspunderea în Parlament pentru acel proiect, dar să aștepte, sigur, să nu existe probleme de natură procedurală, cum au existat la prima asumare”.
Întrebat dacă își asumă coaliția riscul de a pierde peste 200 de milioane de euro, dacă nu face reforma pensiilor magistraților până la finalul lunii, liderul deputaților UDMR a răspuns: „Ar fi o variantă foarte proastă să pierdem aceste sume.
Guvernul este hotărât să facă această reformă.
Sigur, nu depinde în totalitate de Guvern, mai există și Curtea Constituțională, care de multe ori este a treia Cameră a Parlamentului”, a adăugat Csoma Botond.
Conform termenului limită impus de Comisia Europeană (CE), România trebuie să adopte legea pensiilor magistraților până în 28 noiembrie 2025.
În caz contrar, țara noastră va pierde 231 de milioane de euro din PNRR.
Potrivit proiectului inițial asumta de Guvernul Bolojan, pensia maximă în cazul magistraților era stabilită la 70% din ultimul salariu net, iar vechimea minimă în muncă era majorată la 35 de ani.
