Actualitate
duminică, 9 noiembrie 2025, 14:30
Supra-calificarea la job. Sau când un inginer, un sociolog și un profesor se întâlnesc într-un supermarket. Ca vânzători
Dan Popa
HotNews.ro
Share
Multime de oameni pe strada, Foto: Shutterstock
Adrian Dobrescu este din Dâmbovița. A terminat sociologia dar nu și-a găsit job imediat după facultate. A zis că nu-i nicio grabă, poate aștepta „activ” câteva luni, căutându-și de lucru. Dar după o jumătate de an, tot nu „prindea” nimic în domeniul în care se pregătise. În cele din urmă, s-a angajat ca vânzător într-un supermarket. Printre colegi mai are doi ingineri și un silvicultor.
În România, aproape 20% dintre salariați spun că sunt supra-calificați pentru jobul lor. Graficul de mai jos conține
Rata de supracalificare (a absolvenților de învățământ terțiar) în valoarea UE în 2024 este de 23%. Minimul este de 4,9% pentru Luxemburg, în timp ce maximul este de aproape 38% pentru Grecia
Comerțul și transporturile sunt profesiile în care regăsim cei mai mulți supra-calificați în România. Cei mai puțini sunt în Educație și Sănătate, potrivit rezultatelor publicate de Eurostat în cadrul unei statistici experimentale.
România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de angajare din Uniunea Europeană. În 2023, doar 69% dintre români sunt angajați – sub media UE, situată în jurul valorii de 75%. În mod paradoxal, rata de șomaj e una redusă, de doar 5.6%, semn că o bună parte din români „se descurcă” prin venituri nedeclarate, ori la limita subzistenței, fără ajutoare.
Rata de supracalificare a angajaților arată că românii acceptă joburi sub nivelul lor de educație, doar pentru a fi angajați. Ceea ce echivalează cu o nepotrivire evidentă între educația primită și joburile ocupate, iar în timp crește frustrările, afectează eficiența economică și satisfacția profesională a oamenilor.
Fiecare an de supracalificare reduce satisfacția profesională cu ≈2,3% , arată un studiu recent
Potrivit Eurostat, rata de supracalificare în România pentru anul 2023 este comparabilă cu media UE, fiind însă depășită de Spania, Grecia și Cipru. În contrast, țările cu un sistem educațional solid, precum Luxemburg, Danemarca și Germania au printre cele mai scăzute rate de supracalificare. În 18 din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, femeile sunt mai supracalificare decât bărbații.
În 2024, 75,8% (197,6 milioane de persoane) dintre UE persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din erau angajate , cea mai mare pondere înregistrată de la începutul seriei temporale în 2009. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 0,5 puncte procentuale (pp) față de 2023 și cu 1,2 pp față de 2022.
Dintre țările UE, cele mai mari rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Olanda (83,5%), Malta (83,0%) și Cehia (82,3%). Cele mai mici rate au fost înregistrate în Italia (67,1%), Grecia (69,3%) și România (69,5%).
Mai multe femei supracalificate decât bărbați
În 2024, rata de supracalificare în UE a fost de 21,3%, 20,5% pentru bărbați și 22,0% pentru femei. Supracalificarea are loc atunci când persoanele cu studii superioare sunt angajate în ocupații care nu necesită un nivel de educație atât de ridicat, notează Eurostat.
Dintre țările UE, rata de supracalificare a fost cea mai mare în Spania (35,0%), urmată de Grecia (33,0%) și Cipru (28,2%).
Între timp, Luxemburg (4,7%), Croația (12,6%) și Cehia (12,8%) au înregistrat cele mai scăzute rate.
Rata de supracalificare în funcție de sex, 2024. Diagramă cu bare – Faceți clic mai jos pentru a vedea setul complet de date
În 21 din cele 27 de țări ale UE, femeile au avut rate de supracalificare mai mari decât bărbații, cele mai mari diferențe înregistrându-se în Italia (7,7 puncte procentuale), Slovacia (6,4 puncte procentuale) și Malta (5,3 puncte procentuale). Cu toate acestea, în 6 țări ale UE, bărbații au avut rate de supracalificare mai mari, cele mai mari diferențe înregistrându-se în Lituania (5,2 puncte procentuale), Letonia (2,6 puncte procentuale) și Estonia (2,5 puncte procentuale).
Deficitul de calificare poate fi atât ciclic, cât și structural. În perioadele de creștere economică, în care se înregistrează mai multe recrutări, se întâmpină dificultăți semnificative în găsirea lucrătorilor de care ar fi nevoie, arată un studiu pe această temă. Perioada ciclică din faza creșterii economice rapide poate conduce la deficite de calificare, în timp ce în faza de declin economic este probabil să se întâmple exact opusul acestei situații.
Ca urmare a fluctuațiilor ciclului de afaceri, standardele de angajare se modifică, iar atunci când cererea este în creștere și piața forței de muncă este tensionată, angajatorii sunt forțați să-și adapteze în jos aceste standarde, crescând incidența subeducației și a subcalificării, în încercarea de a face față dificultăților în recrutarea forței de muncă calificate.
Prin urmare, în situațiile în care se înregistrează o rată ridicată a creșterii ocupării forței de muncă, se pot înregistra în același timp deficite semnificative în privința calificării, deoarece companiile operează pe o piață tensionată a forței de muncă.
Deficitul în privința calificării poate fi limitat la niveluri de calificare specifice. Calculele bazate pe datele microeconomice ale sondajului privind forța de muncă din UE sugerează că există mai multe locuri de muncă ce necesită calificări intermediare decât persoane calificate la nivelul corespunzător, în timp ce contrariul este valabil pentru locurile de muncă de nivel inferior și pentru angajații cu nivel scăzut de educație.
Pot apărea congestionări ale pieței muncii din diferite motive, depinzând de nivelul de calificare: deficitul în privința calificării reprezintă factorul determinant al congestionărilor în cazul ocupațiilor cu un nivel înalt al calificării, în timp ce condițiile de muncă neatractive joacă un rol mai mare la niveluri mai scăzute de calificare (conform discrepanțelor în privința preferințelor de lucru
Sursa: Hotnews
Articol procesat cu AI pentru pagina1.ro
