Actualitate
sâmbătă, 1 noiembrie 2025, 07:00
Un caz de la Socola, descris recent de NYT, redeschide discuția despre cât de grav este „sindromul Italia” în România și dacă el se extinde și la tineri. „Vino și scoate-mă de aici!”
Maria Ionescu
HotNews.ro
Share
Muncitori români merg în pauza de prânz la ferma Höfler Gemüse, Nürnberg. Fotografie realizată de Cosmin Bumbuț, în cadrul proiectului jurnalistic Teleleu.eu
Povestea „badantelor din Italia” nu este doar povestea româncelor, ci și a femeilor din alte țări ale Europei de Est, Asia sau America de Sud. Există tot mai multe semne clinic studiate că a devenit și problema copiilor acestora.
5% dintre femeile internate cu depresie în Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași sufereau, conform unui fenomen care a început să fie studiat sistematic în clinică încă de acum 7 ani, de o formă aparte de depresie: „sindromul Italia”.
La început, pot apărea semne fizice
„De multe ori, primele simptome care apar în sindromul Italia sunt doar fizice, fără o legătură aparentă cu o tulburare psihică. Apar dureri de spate, de membre, tulburări gastrointestinale şi de somn sau modificări de apetit”, a declarat, când a început studiul, prof. dr. Roxana Chiriţă, de la Socola.
„Sindromul Italia” denumește o categorie de depresie, o patologie psihică specifică femeilor care migrează din Europa de Est pentru a lucra ca asistenţi familiali. Aceste femei nu reuşesc să se adapteze, nu cunosc limba, le este dor de familie, de ţară, au explicat medicii de la Iași în 2018-2019, când au început să studieze cazurile.
„Depresie, anxietate, insomnie”
Termenul „sindromul Italia” a apărut pentru prima dată în anii 2000, fiind o formulă a doi psihiatri ucraineni, Andri Kiseliov și Anatoli Faifrich, care au identificat și observat aceste simptome comune la mai multe mame migrante din Ucraina, România, Moldova și alte țări din Europa de Est, dar și din alte țări, din Asia și America de Sud.
Toate aveau în comun o poveste specifică: timp de ani de zile au trăit ca migrante în Italia sau în alte țări din Europa de Vest, precum Franța, Spania și Germania, angajate – adesea ilegal – ca menajere și asistente familiale sau îngrijitoare pentru persoanele în vârstă, fiind separate de familiile și copiii lor.
Simptomele acestor femei? „Depresie, anxietate, insomnie și lipsa poftei de mâncare, la halucinații și comportament obsesiv sau paranoic, până la gânduri și tentative suicidare”, conform platformei „No Left Behind Children” , în 2023. Aceasta este o inițiativă „Erasmus”, finanțată din bani europeni, orientată spre a explica adulților riscurile pe care le întâlnesc copiii rămași acasă, în urma migrației părinților lor.
Alina, 35 de ani, arată o fotografie cu copiii și nepoții ei din România. Alina lucrează ca muncitoare sezonieră în sera de ardei de la ferma Höfler Gemüse din Nürnberg | Fotografie realizată de Cosmin Bumbuț în cadrul proiectului jurnalistic Teleleu.eu
Cazul româncei angajată de familia din Toscana
Un articol apărut în The New York Times și semnat de jurnalista Andrada Lăutaru din România, redeschide discuția despre efectele „sindromului Italia”.
Cazul citat de ziar este cel al Corinei Vasiloaia, în vârstă de 48 de ani, care a lucrat în Italia, mutându-se împreună cu un cuplu italian în vârstă în orașul Pistoia din Toscana.
„După doi ani, a explicat femeia, unul dintre angajatorii săi a dezvoltat demență și avea crize maniacale și halucinații. Striga și cerea să mănânce micul dejun în mijlocul nopții, a spus Corina Vasiloaia.
Curând, nici ea nu a mai putut dormi, a spus ea, și a început să se teamă că „va înnebuni”. Încetul cu încetul, a început să audă voci. La început le-a ignorat, dar ele au continuat, până când într-o zi a fugit din casă țipând”, scrie NYT.
„Strigam către Dumnezeu: «Dumnezeule, ajută-mă, vino și scoate-mă de aici!»”, a povestit ea.
„Corina Vasiloaia a fost internată în Italia, apoi în România. Nu avea nicio afecțiune preexistentă, a spus medicul ei, Raluca Modoranu, psihiatru la Socola, dar la cinci ani după întoarcerea din Italia, ea încă mai ia medicamente”, susține NYT.
„Transferul” depresiei la altă generație
Extinderea la cei tineri, rămași acasă, a „sindromului Italia”, o afecțiune-umbrelă cu multe manifestări, a fost o posibilitate vizată încă din primele studii.
Acum, în 2025, NYT susține în același articol despre „sindromul Italia” că „medicii din România se declară îngrijorați de rata la care tinerii care au crescut fără mamele lor suferă acum de depresie, probleme de atașament, abuz de substanțe, ADHD și chiar tentative de suicid. Loredana Balan, psiholog pentru copii în orașul Suceava, România, a declarat că anul trecut aproape jumătate dintre pacienții ei aveau cel puțin un părinte care lucra în străinătate, iar 15% aveau mama în Italia”.
Ce agravează fenomenul
Suferințele psihice ale tinerilor, în cazul acesta, se izbesc și de tradiția sistemului românesc de sănătate publică, unde investițiile sunt mici.
Un ciclu realizat de siteul de investigații Snoop arăta cum a fost politizată sănătatea mintală în diverse perioade ale societății românești. Și cum „ONG-urile nu pot să suplinească absența unei inițiative de la nivelul statului și ONG-urile astupă cumva niște găurele infime într-un uriaș butoi care are scurgeri în toate direcțiile”, potrivit psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu.
După 1989, evoluția în domeniul sănătății mintale a fost extrem de lentă.
„În ciuda tulburărilor sociale catastrofale trăite de majoritatea românilor din clasa muncitoare (dezbinarea politică, povara enormă a șomajului), bună parte din psihiatria românească s-a îndreptat spre o înțelegere biologică, dezumanizată și lipsită de context a bolii mintale”, a explicat cercetătorul Jack Friedman într-un studiu publicat în „Transcultural Psychiatry”.
Anamaria Ghicajanu, 38 de ani, proprietara magazinului românesc din orașul Galatina, Italia | Fotografie realizată de Cosmin Bumbuț în cadrul proiectului jurnalistic Teleleu.eu
„Plecat”
„Sindromul Italia” reprezintă una dintre cele mai recente manifestări a realității economice și a specificului României, țară unde aproape 25% din populație a ales să lucreze și să locuiască în străinătate.
Asta creează o situație „în oglindă” a specificității, uneori dificilă, nu doar pentru copii rămași, dar și pentru cei născuți în străinătate.
Poveștile acestor familii constituie „miezul” activității jurnaliștilor Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, de la Teleleu.eu . În reportajele publicate pe HotNews și pe propriul site, cei doi jurnaliști au discutat cu mii de români, din țară și din străinătate, care povestesc la rându-le despre „criza de identitate”.
Acesta este doar unul dintre efectele plecării a 5 milioane de compatrioți. Adjectivul „Plecat” a devenit titlul unei expoziții cu care cei doi ziariști străbat în aceste luni România. Imaginile care ilustrează articolul de față sunt realizate în documentările din diaspora de către Cosmin Bumbuț.
Sursa: Hotnews
Articol procesat cu AI pentru pagina1.ro
