Cheltuieli record pentru propagandă
În perioada ianuarie-septembrie 2025, partidele politice din România au alocat 190 de milioane de lei, dintre care peste jumătate – 98,2 milioane – au fost destinate propagandei și presei. Tendința s-a accentuat în septembrie, când cheltuielile pentru publicitate au ajuns la aproape 6 milioane de lei din totalul de 15,7 milioane.
Analiza expertforum.ro relevă că trei partide dominează cheltuielile: PSD (64 milioane lei), AUR (37,9 milioane) și PNL (34,9 milioane), urmate de USR (24,8 milioane). Pentru formațiunile mai mici, alocările sunt semnificativ mai reduse: SOS România (16,5 milioane), POT (13,3 milioane), PMP (906 mii) și Forța Dreptei (856 mii lei).
Buget redus fără explicații
Paradoxal, bugetul total destinat partidelor a scăzut cu 17,6%. Inițial fixat la 284 de milioane lei pentru 2025, acesta a fost redus la 232 de milioane prin rectificarea bugetară din vară. Această reducere a contravenit promisiunilor politicienilor care contestaseră alocațiile anterioare.
Până în octombrie, partidele au încasat 193,2 milioane lei din totalul aprobat, consolidând astfel finanțarea campaniilor electorale și promovării imaginii politice.
Prioritatea propagandei
Studiile efectuate arată că propaganda și presa absorbesc cea mai mare parte a resurselor. La AUR, aceste cheltuieli reprezintă aproape trei sferturi din buget total. În contrast, investițiile în bunuri sunt minore – doar 2,9 milioane lei în septembrie, realizate exclusiv de PNL și SOS România. Personalul și infrastructure absorbesc 2,1 milioane lei.
Noul Regulament European
Din octombrie 2024, Regulamentul 2024/900 al UE reglementează publicitatea politică. Cerințele sunt stricte: orice material promovat de actorii politici trebuie marcat cu date despre sponsor, țintire de public și legatura cu procese electorale.
Regulamentul se aplică tuturor campaniilor – online, presă, panouri și reclame prin influenceri. Chiar și materialele finanțate din subvenții trebuie identificate, indiferent de legislația națională.
România trebuie să desemneze instituțiile gestoare până la implementarea completă, proces încă incomplet.
Finanțarea subvențiilor
Subvențiile provin din voturile parlamentare (75%) și locale (25%), în limitele 0,01%-0,04% din PIB. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) publică lunar alocațiile în conturi. Verificarea legalității revine AEP și Curții de Conturi, conform Legii 334/2006.
Publicarea datelor de cheltuieli de AEP s-a inițiat doar din martie 2021, permițând transparență limitată asupra utilizării fondurilor publice în campaniile electorale.
