Situația financiară consolidată

Deficitul bugetului consolidat al României a crescut la 5,39% din PIB după primele nouă luni ale anului 2025, echivalent cu 102,47 miliarde de lei. Deși cifra pare alarmantă, Ministerul Finanțelor subliniază o ușoară îmbunătățire comparativ cu perioada similară din 2024, când deficitul era de 5,47% din PIB.

Cu toate acestea, agențiile internaționale de rating nu sunt optimiste. Fitch și-a revizuit estimările în octombrie, prognozând o reducere mai lentă a deficitului decât anterior estimat.

Venituri în creștere

Veniturile totale au ajuns la 466,95 miliarde lei, o creștere de 12,3% comparativ cu perioada similară din 2024. Principalele surse de venit au fost:

• Impozit pe salarii și venit: 43,85 miliarde lei (+20,1% an/an), stimulat de eliminarea facilităților fiscale și majorări salariale
• Contribuții de asigurări: 154,84 miliarde lei (+10,5%), influențate și de transferuri mai mari la Pilonul II de pensii
• TVA netă: 94,76 miliarde lei (+7,7%)
• Accize: 35,69 miliarde lei (+11,5%), susținute de creșterea accizelor energetice
• Impozit pe profit: 27,72 miliarde lei (+12,8%)

Cheltuieli în ascensiune

Cheltuielile bugetare au crescut la 569,43 miliarde lei (+11,2% an/an), reprezentând 29,9% din PIB, o creștere de 0,8 puncte procentuale.

Principalele categorii de cheltuieli:

• Asistență socială: 187,86 miliarde lei (+13,4%), majorată de recalcularea pensiilor
• Investiții: 82,62 miliarde lei (+10,3%)
• Cheltuieli de personal: 126,67 miliarde lei (+6%)
• Dobânzi: 39,94 miliarde lei (+33,6% comparativ cu perioada similară 2024)
• Bunuri și servicii: 71,02 miliarde lei (+7,4%)

Preocupări legate de dobânzi

Creșterea cheltuielilor cu dobânzile – 13,32 miliarde lei mai mult decât în 2024 – reflectă presiunea crescândă asupra datoriei publice. Această evoluție subliniază vulnerabilitatea financiară în contextul ratelor dobânzilor internaționale ridicate.

Fonduri europene în creștere

Cheltuielile finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 44,02 miliarde lei (+32%), demonstrând accelerarea utilizării fondurilor UE aferente agriculturii și programelor de dezvoltare.

Dezacordul cu Bruxelles-ul

România s-a angajat cu Comisia Europeană să închidă anul 2025 cu un deficit de 8,4% din PIB, cifră semnificativ mai mare decât cea actuală de 5,39%. Această discrepanță ridică semne de întrebare asupra estimărilor din planurile fiscale și a probabilității depășirii țintei pactului de stabilitate.

Concluzii

Datele relevă o economie în creștere nominală, dar marcat de presiuni fiscale persistente. Creșterea veniturilor este compensată de cheltuieli care cresc mai rapid, în special în domenii sociale și al dobânzilor. Fără măsuri de consolidare bugetară, deficitul poate depăși estimările oficiale.