Rezumat Executiv

Autostrada A3 Ploiești–Brașov rămâne unul dintre cele mai mari eșecuri infrastructurale ale României, blocând dezvoltarea economică a unei zone turistice și economice vitale. Deși contractul pentru documentația tehnică a fost semnat încă din 2021, proiectul se află într-o criză continuă, cu întârzieri majore, conflicte contractuale și incertitudine totală privind finanțarea.

Situația Actuală: Un Proiect în Derivă

Criza Studiului de Fezabilitate

Consitrans, proiectantul Autostrăzii Ploiești – Brașov, a primit o prelungire de 500 de zile, până la 15 ianuarie 2025, pentru predarea studiului de fezabilitate, dar anunță că nu mai poate suporta costurile din teren, costuri duble față de prețurile din oferta depusă în 2020. Această situație ilustrează perfect haosul birocratic care înconjoară proiectul.

Transferul între instituții și noi întârzieri:

În februarie 2025, Compania Națională de Investiții Rutiere a preluat în februarie contractul de completare a Studiului de Fezabilitate și realizarea Proiectului Tehnic pentru Autostrada A3 Ploiești – Brașov de la CNAIR. Însă, imediat după preluare, contractul de revizuire a studiului de fezabilitate pentru Autostrada Ploiești – Brașov a fost suspendat pentru o perioadă de trei luni, potrivit informațiilor de pe site-ul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Conflictul privind Investigațiile Geotehnice

O problemă specifică care blochează proiectul este disputa referitoare la numărul de foraje necesare. Surse susțin că proiectul este blocat acum până se decide câte foraje geologice se vor face, iar Prestatorul a transmis temele de proiectare pentru investigațiile geotehnice aferente sectoarelor 3 – 8 (km 26+500 – km 101+500), pentru un total de 127.000 m de foraj.

Costurile în Creștere Necontrolată

Directorul general adjunct al proiectantului, inginerul Petre Ene, a spus la B1 TV că extensia a fost cauzată de constrângerile financiare și reevaluarea soluțiilor tehnice pentru a reduce costul estimat de la 10 miliarde de euro la aproximativ 5 miliarde de euro (bani pe care Ministerul Transporturilor oricum nu-i are).

Inflația a adus costuri suplimentare dramatice: „astăzi la 7,8 lei litrul de motorină, la 4500 de lei salariul minim pe economie în construcții… în 2020 când am făcut oferta salariul era 2200 lei, motorina era 5 lei și un pic, e o creștere de cel puțin 50%”.

Declarații Oficiale și Lipsa Finanțării

Recunoașterea Eșecului

Ministrul interimar al Transporturilor Sorin Grindeanu a făcut declarații sincere, dar descurajatoare: „principala problemă pentru anii viitori este găsirea finanțării. Dacă am fi rămas la bugetul de 14 miliarde de lei la Ministerul Transprturilor, ar fi rămas tot așa la stadiul de SF (multe proiecte)”.

Criticile Experților

Ovidiu Barbier, un fost director general adjunct CNAIR (mandatul Lucian Bode), a spus că este „for fun” pentru schiori și distracție, iar în acest moment nu sunt identificate fonduri, nu are trafic greu suficient între București și Brașov și nu poate fi construită nici măcar în 2030.

Această afirmație a fost contracarată de directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură (API), Ionuț Ciurea, a arătat că cifrele de trafic Media Zilnică Anuală susțin legătura pe autostradă completă între București și Brașov, cu peste 26.000 de mașini/zi pe sectorul Ploiești – Comarnic (raportul din recensământul rutier din 2015).

Impactul Economic și Social

Investiții Pierdute

Lipsa conectivității rutiere moderne între București și Brașov reprezintă un obstacol major pentru:

• Dezvoltarea turismului în stațiunile montane din Valea Prahovei
• Atragerea investițiilor străine în zona Brașov
• Dezvoltarea logisticii și a transportului de mărfuri
• Creșterea competitivității regionale față de alte zone ale țării

România continuă să piardă oportunități de dezvoltare economică din cauza infrastructurii deficitare, în timp ce investitorii preferă zone cu acces mai bun.

Excluderea din PNRR

Multe proiecte de autostradă, inclusiv segmente din A3, au fost excluse de la finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza întârzierilor majore și a problemelor din achizițiile publice.

Coșmarul Traficului de Weekend

Aglomerația Cronică pe DN1

DN1, cunoscută ca „Valea Lacrimilor” în weekenduri, devine un coșmar pentru milioane de români:

Situația tipică de weekend:

• Se circulă în coloană pe DN 1 Brașov-Ploiești, între stațiunile Predeal și Bușteni, pe sensul către Ploiești, iar în celălalt sens între Poiana Țapului și Bușteni
• Centrul INFOTRAFIC informează că la ora 15:00 se circulă în condiții de aglomerație pe DN 1 Ploiești – Brașov, fiind formate coloane auto, ce se deplasează cu viteză redusă
• Durata normală de 1 oră și 30 de minute se transformă frecvent în 4-5 ore de coloană

Punctele critice identificate:

• Centura de Vest a municipiului Ploiești, trafic intens pe sensul de mers către Brașov, în zona sensurilor giratorii Strejnic și Lukoil km 66
• Nistoresti, km 103 – km 107 Comarnic, coloană în mișcare trafic intens pe raza localităților Sinaia, Bușteni și Azuga

Rutele Alternative Suprasolicitate

Autoritățile recomandă rute ocolitoare, dar acestea devin rapid și ele congestionate:

Pentru DN 1 București – Ploiești – Brașov, pot fi folosite ca rute alternative următoarele artere rutiere: București – Autostrada A3 – Ploiești – Cheia – DN 1A – Brașov; București – Autostrada A1 – Pitești – Câmpulung – DN 73 – Râșnov; București – DN 71 – Târgoviște – DN 72A – Câmpulung – DN 73 – Râșnov

Chiar și aceste rute alternative au restricții temporare, cum este Începând cu 2 iunie și până pe 20 iunie 2025, circulația rutieră pe Drumul Național 1A, în zona localității Blejoi, județul Prahova, va fi închisă temporar.

Consecințele asupra Turismului

Evitarea Destinațiilor Montane

„DN1, în special în zonele Comarnic și Bușteni, dar și Autostrada A1, Valea Oltului, vor fi cele mai aglomerate rute”, spun cei de la Centrul InfoTrafic. Această situație duce la:

• Reducerea numărului de turiști care aleg destinații din Valea Prahovei
• Scăderea veniturilor din turism pentru economia locală
• Afectarea investițiilor în infrastructura turistică
• Migrarea turiștilor către destinații mai accesibile

Impactul asupra Calității Vieții

Bucureștenii evită din ce în ce mai mult escapadele de weekend la munte din cauza „drumului infernal”, ceea ce afectează:

• Calitatea vieții locuitorilor din Capitală
• Dezvoltarea economiei locale din stațiuni
• Sustenabilitatea turismului montan românesc

Caracteristicile Tehnice ale Proiectului

Parametrii Autostrăzii

Conform Analizei Multi Criteriale de traseu, proiectul Autostrăzii A3 Ploiești – Brașov, cu o lungime de 112 kilometri, are ca punct de pornire zona de sud a municipiului Ploiești, în continuarea segmentului A3 București – Ploiești și include sectorul A3 Râșnov – Cristian, deschis circulației în 2020, iar punctul final va fi la Codlea, în zona nord-vest a Brașovului.

Conectivitatea Viitoare

La Codlea, Autostrada A3 se va conecta, printr-un nod de mare viteză cu A13 Sibiu – Făgăraș – Brașov, respectiv A13 Brașov – Bacău, ceea ce ar face din această autostradă o axă strategică pentru dezvoltarea României.

Perspective și Concluzii

Realitatea Cruntă

Indiferent de acestea, rămâne eșecul statului ca în 2024 să nu fie proiecte în execuție pentru Autostrada Ploiești – Brașov și modernizarea completă a Magistralei CFR București – Brașov.

Nu există un plan real, un calendar asumat sau o sursă de finanțare identificată pentru finalizarea acestui proiect vital. În timp ce România discută despre autostrada Ploiești-Brașov de aproape două decenii, alte țări din regiune și-au dezvoltat rețele moderne de autostrăzi.

Costul Eșecului

Costul acestui eșec infrastructural se măsoară în:

• Miliarde de euro din investiții pierdute
• Milioane de ore pierdute anual în trafic
• Sute de mii de turiști care evită România
• Dezvoltarea economică compromisă a unei regiuni întregi

Necesitatea unei Schimbări de Abordare

Pentru ca această autostradă să devină realitate, România are nevoie de:

1. O strategie clară de finanțare – identificarea și asigurarea surselor de finanțare pe termen lung
2. Simplificarea procedurilor – reducerea birocrației și a timpilor de implementare
3. Responsabilitate politică – asumare clară de către factorii de decizie
4. Continuitate institutțională – evitarea schimbărilor frecvente de echipe și priorități
5. Parteneriatul public-privat – explorarea alternativelor de finanțare și implementare

Autostrada A3 Ploiești-Brașov nu este doar o problemă de infrastructură, ci simbolul incapacității cronice a statului român de a duce la bun sfârșit proiecte majore de importanță națională. În lipsa unei schimbări fundamentale de abordare, această autostradă riscă să rămână la fel de îndepărtată în 2030 cum pare astăzi.

---

Surse: Declarații oficiale din Ministerul Transporturilor, CNIR, CNAIR, rapoarte de presă și analize economice din perioada 2024-2025