Manipularea informației și implicit a oamenilor utilizează diverse tactici de inducere în eroare, de la clone ale site-urilor web la materiale audio sau video de manipulare, concepute să aibă un impact emoțional puternic asupra destinatarilor.
Un exemplu recent este o fotografie generată cu tehnologie AI, care a devenit virală în august 2025 în Uniunea Europeană, prezentând lideri europeni așteptând o întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă.
Aceasta a fost folosită pentru a minimaliza rolul UE și pentru a promova o imagine falsă a unei Europe agresive, semnalează publicația SudVest.
roUn alt caz notabil implică un clip fals, generat tot cu AI, în care premierul României pare să declare intrarea țării în conflictul din Ucraina, amplificând narative pro-ruse.
Aceste exemple, semnalate de European Digital Media Observatory, ilustrează puterea dezinformării în a influența opinia publică.
Dezinformarea reprezintă răspândirea intenționată de informații false sau înșelătoare pentru a manipula opinii sau comportamente.
Spre deosebire de informațiile eronate (care pot fi neintenționate), dezinformarea are un scop strategic, adesea politic sau economic.
În regiunea sud-vest, dezinformarea poate apărea sub forme precum știri false despre evenimente locale, teorii conspiraționiste sau campanii care vizează divizarea comunităților.
Dezinformarea exploatează emoțiile și algoritmii platformelor sociale.
De exemplu, investigația Agência Pública și CLIP a dezvăluit că giganți tech precum Meta și Google au influențat legislația în țări ca Brazilia sau Indonezia pentru a evita reglementările care cer transparență și combaterea dezinformării.
În România, rețele precum „InfoLider”, finanțate din surse externe, au promovat narative false despre alegeri, susținând figuri precum George Simion, după cum a arătat Ziarul de Gardă.
Dezinformarea erodează încrederea în instituții și media, divizează societatea și poate influența decizii politice.
În sud-vestul României, astfel de campanii pot afecta coeziunea comunitară, mai ales în contexte sensibile precum alegerile sau crizele regionale.
De exemplu, un sondaj BBC din 2025 a arătat că 51% dintre adolescenții britanici au întâlnit teorii conspiraționiste online, iar mulți se tem că acestea vor înlocui faptele.
Situația este similară și în România, unde tinerii sunt expuși la conținut manipulator pe platforme precum YouTube Shorts sau TikTok.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
