Anul 2024 a marcat o perioadă de provocări economice fără precedent la nivel global, iar 2025 promite să fie la fel de dificil. Deși afirmația că „toate țările au ajuns în sărăcie” este o exagerare, realitatea economică mondială prezintă un tablou complex de crize regionale și provocări sistemice care afectează miliarde de oameni.
Stagnarea economică globală: Un context îngrijorător
Creșterea economică globală este proiectată să se slăbească la 2,3% în 2025—o downgrade semnificativă față de previziunile anterioare, conform Băncii Mondiale. Creșterea este cea mai slabă din ultimii 17 ani, în afara recesiunilor directe. Pentru anii 2020, creșterea PIB-ului global este preconizată să facă o medie de doar 2,5%—ritmul cel mai lent din orice deceniu de la anii 1960.
Factorii principali ai acestei stagnări includ:
- Creșterea bruscă a barierelor comerciale și incertitudinea politică intensificată
- Tensiunile geopolitice crescânde
- Impactul persistent al pandemiei COVID-19
- Schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme
Perspectiva regională: Crize distincte, provocări comune
America Latină: Hiperinflația ca armă de distrugere economică
Argentina se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa recentă. În ianuarie 2024, după o serie de măsuri de șoc economic, inflația a atins un maxim de 32 de ani la 211%. Până în martie 2024, rata sărăciei a crescut la 55,5%, iar rata sărăciei extreme la 17,5%.
Venezuela rămâne un caz extrem. Este cea mai gravă criză economică din istoria Venezuela și cea mai gravă cu care se confruntă o țară în timp de pace de la mijlocul secolului XX. Venezuela experimentează hiperinflație de aproximativ 400% din cauza prăbușirii economice prin criză politică și decenii de guvernare proastă.
Europa: Motorul economic în pană
Paradoxal, chiar și economiile dezvoltate ale Europei se confruntă cu provocări severe:
Germania, motorul economic al Europei, a înregistrat o contractare neașteptată de 0,1% în al doilea trimestru al anului 2024. Germania rămâne țara cea mai afectată din Europa, cu consumatorii și întreprinderile evitând investițiile noi.
Franța se confruntă cu un deficit curent de 5,7% din PIB și o datorie publică ajungând la 116%—a treia cea mai mare din Europa după Grecia și Italia.
Africa: Reziliență în fața adversității
În ciuda provocărilor, Africa demonstrează o reziliență surprinzătoare. Economia Africii este proiectată să crească de la 3,3% în 2024 la 3,9% în 2025, ajungând la 4% în 2026.
Totuși, problemele persistă: Cincisprezece țări experimentează inflație cu două cifre, iar plățile de dobândă consumă acum 27,5% din veniturile guvernamentale în Africa, în creștere de la 19% în 2019.
Criza sărăciei globale: Cifrele realității
Situația sărăciei la nivel mondial este într-adevăr alarmantă:
Astăzi, aproape 700 de milioane de oameni (8,5% din populația globală) trăiesc în sărăcie extremă—cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi. Rata globală a sărăciei extreme în 2022 este revizuită în sus de la 9,0 la 10,5%, corespunzând unei creșteri a numărului de indivizi care trăiesc sub pragul internațional al sărăciei de la 713 la 838 milioane.
Progresele s-au oprit pe fondul creșterii scăzute, al recesiunilor cauzate de COVID-19 și al fragilității crescute. Cele mai afectate sunt:
- Africa Subsahariană: În 2024, Africa Subsahariană reprezenta 16% din popolazione mondială, dar 67% din oamenii care trăiesc în sărăcie extremă
- Țările fragile și afectate de conflicte: Trei sferturi din cei în sărăcie extremă când se includ toate țările fragile
Factorii sistemici ai crizei
Inflația globală: Eroziunea puterii de cumpărare
În 2025, inflația globală continuă să constrângă economiile, cu Sudan, Sudanul de Sud, Venezuela și Argentina confruntându-se cu cele mai abrupte creșteri de prețuri—unele depășind 100%.
Datoria publică: O bombă cu ceas
Multe țări se confruntă cu crize de datorie: 18 țări din Africa au înregistrat un raport datorie-PIB de peste 70% în 2023, multe dintre ele confruntându-se cu suferința datoriei.
Comerțul global în declin
Comerțul internațional își pierde din forță ca motor de creștere, cu creșterea comerțului global slăbind la 0,6% în 2023 și așteptată să se recupereze la 2,4% în 2024.
Perspective pentru 2025-2026
Scenarii de recuperare diferențiate
Optimismul moderat caracterizează previziunile pentru anumite regiuni:
- Creșterea UE este de așteptat să crească la 1,5% în 2026, susținută de creșterea continuă a consumului și o revenire a investițiilor
- 21 de țări africane vor obține o creștere care depășește 5% în 2025
Riscurile persistă însă semnificative:
- Tensiunile comerciale crescânde și politicile protecționiste
- Schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme
- Instabilitatea politică și conflictele regionale
Concluzii: Nu toate țările sunt sărace, dar provocările sunt reale
Analiza detaliată arată că afirmația că „toate țările au ajuns în sărăcie” este inexactă. În realitate, ne confruntăm cu:
- O criză de creștere globală cu rate de expansiune economică istorice scăzute
- Divergențe regionale dramatice între economiile în dezvoltare și cele dezvoltate
- O criză a sărăciei concentrate în anumite regiuni, mai ales Africa Subsahariană
- Provocări sistemice precum inflația, datoria publică și tensiunile comerciale
Lumea nu a „ajuns în sărăcie” în totalitate, dar se confruntă cu cea mai gravă criză de creștere din ultimele decenii, cu implicații profunde pentru miliarde de oameni. Soluțiile necesită cooperare internațională, reforme structurale și politici economice coordonate pentru a evita o spirală descendentă mai adâncă.
