Să amenajezi noi parcuri în mijlocul unui oraș dens construit este o sarcină foarte dificilă.
Terenuri libere nu prea mai există în cartierele vechi și evident că nu poți demola clădiri rezidențiale.
Însă o nouă șansă a apărut odată cu relocarea fabricilor în afara orașului.
Acestea ocupau suprafețe generoase, compacte, iar unele erau chiar aproape de inima orașului.
Terenurile astfel eliberate pot fi dezvoltate conform regulilor urbanistice actuale, care impun cel puțin 30% spațiu verde pe sol natural și favorizează ansamblurile mixte, în defavoarea celor cu funcțiuni singulare, pentru a a crea mini-cartiere cât mai confortabile pentru noii lor locuitori și a descuraja deplasările inutile în exterior.
Se realizează astfel cu adevărat o regenerare urbană, prin înlocuirea unui spațiu degradat, poluat și închis pentru restul orașului cu o zonă plăcută pentru locuire și deschisă publicului.
În marile orașe europene și nu numai, procesul de reconversie urbană a fost una dintre cele mai eficiente soluții pentru dezvoltarea sustenabilă.
Înlocuirea fostelor zone industriale cu cartiere rezidențiale mixte, care includ locuințe, servicii și mult spațiu verde, nu doar că regenerează zonele degradate, dar contribuie direct la creșterea calității vieții urbane.
Când spațiul verde este generos și se regăsește pe sol natural, impactul pozitiv asupra comunității este și mai vizibil și mai valoros.
Spațiile industriale abandonate sunt frecvent asociate cu degradarea urbană, poluare și izolare socială.
Clădirile vechi și funcțiunile învechite ocupă suprafețe mari, dar sunt deconectate de viața cotidiană a orașului.
Zonele mixed-use, care combină apartamentele cu servicii, birouri, spații comerciale, educaționale și recreaționale, oferă o soluție eficientă pentru a răspunde nevoilor actuale ale populației urbane.
Astfel de proiecte contribuie la densificarea echilibrată a orașului, reduc presiunea pe extinderea necontrolată spre periferii și reintroduc în circuitul urban terenuri valoroase, dar sub-utilizate.
În plus, prin integrarea funcțiunilor mixte, noile cartiere devin vii pe tot parcursul zilei, nu doar în momentele când oamenii se întorc acasă, reducând sentimentul de izolare și crescând siguranța.
Un element central al acestor dezvoltări îl reprezintă spațiile verzi.
Studiile arată că oamenii care locuiesc în apropierea parcurilor sau grădinilor au o stare de bine mai bună, sunt mai activi fizic și resimt mai puțin stresul cotidian.
Vegetația contribuie semnificativ la reducerea poluării aerului și fonice, la reglarea temperaturilor urbane și la captarea apelor pluviale, fiind un aliat important în adaptarea orașelor la schimbările climatice.
Într-o zonă rezidențială, spațiul verde devine loc de întâlnire, de joacă, de sport sau de relaxare.
Contribuie la coeziunea comunitară, la dezvoltarea armonioasă a copiilor și la integrarea socială a tuturor categoriilor de vârstă.
Mai mult, proximitatea spațiilor verzi crește valoarea locuințelor și atractivitatea zonei pentru investitori sau noi locatari.
O distincție esențială în planificarea urbană o reprezintă tipul de spațiu verde: există o diferență majoră între vegetația plantată pe acoperișuri și cea aflată pe sol natural.
Deși acoperișurile verzi aduc beneficii precum reducerea efectului de insulă termică sau îmbunătățirea izolării termice, ele nu pot înlocui complet rolul unui parc sau grădini publice amenajate pe sol.
Solul natural permite plantarea arborilor mari, cu coronament dezvoltat și rol ecologic major, care nu pot fi susținuți pe structuri de beton.
În plus, păstrează o legătură directă cu pânza freatică și favorizează infiltrația naturală a apei, contribuind la gestionarea durabilă a apelor pluviale.
Pe sol natural se pot crea habitate pentru specii de păsări, insecte și animale urbane, crescând biodiversitatea și reziliența ecologică a orașului.
Pentru comunitate, diferența este și una de utilizare: spațiile verzi pe sol natural oferă loc pentru plimbări, sport, picnicuri sau joacă, toate într-un mediu deschis și accesibil.
Ele devin parte din rutina zilnică a oamenilor – un „al treilea loc” între casă și serviciu – unde se construiesc relații, se consolidează sănătatea fizică și mentală și se creează sentimentul de apartenență.
Transformarea fostelor zone industriale în cartiere rezidențiale verzi nu este doar o investiție imobiliară, ci o alegere strategică pentru viitorul orașelor.
Astfel de intervenții reduc fragmentarea urbană, oferă locuințe moderne, accesibile și creează spații publice de calitate care încurajează un mod de viață sustenabil.
Spațiile verzi apărute în locul betoanelor îmbunătățesc calitatea aerului, reduc efectul de insulă de căldură urbană și oferă locuitorilor oportunități de recreere și socializare.
Un proiect important pentru Cluj, care se încadrează în acest model, este cel dezvoltat de compania Prime Kapital în zona IRA, în locul fostei platforme industriale Sanex.
Pe o suprafață de peste 17 hectare urmează a fi construite blocuri de locuințe, spații de birouri și servicii, precum și un mall.
Dezvoltatorul va edifica și dona autorităților locale o creșă, înconjurată de o suprafață înverzită consistentă, care va asigura nevoile familiilor tinere într-o parte a orașului unde lipsesc astfel de facilități educaționale.
Peste 30% din acest teren va avea spațiu natural pe sol, deci Clujul va câștiga mai mult de 5 hectare de „verde”, într-o zonă defavorizată din acest punct de vedere, dominată în prezent de industrie și de locuințe care nu au acces facil la vreun parc în apropiere.
Ansamblul va fi deschis publicului, astfel că și locuitorii zonelor adiacente sau vizitatorii mall-ului vor putea veni să se relaxeze în spațiile verzi create aici.
În interiorul acestui mini-cartier nou creat, deplasarea se va face doar pe alei pietonale și piste de biciclete, mașinile având acces doar pe străzile adiacente și în parcarea subterană de mari dimensiuni.
De asemenea, centrul comercial va avea în plus și o zonă verde și de relaxare pe acoperiș, care va include și terenuri de sport și locuri de joacă pentru copii.
Beneficiile pentru comunitatea clujeană sunt evidente, iar reputația dezvoltatorului oferă siguranța că acest proiect nu va rămâne doar o idee, ci va fi transpus în practică, la standarde înalte de calitate.
Crearea acestei zone mixte noi cu mult spațiu verde, legată la sud de un pasaj cu zona adiacentă noului Parc Aurel Vlaicu, care urmează să fie amenajat de autorități, precum și viitoarea amenajare a malurilor Someșului la nord, promite să schimbe radical această parte a municipiului, transformând o zonă ignorată în prezent de majoritatea clujenilor într-una dezirabilă pentru locuire, muncă sau plimbare.
Iar întregul proces va dura doar câțiva ani, astfel că rezultatele se anunță a fi impresionante pentru toți cei care își doresc un Cluj mai verde și mai aproape de dorințele și nevoile locuitorilor săi.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
