Șeful statului a precizat, vineri, într-o discuție informală cu jurnaliștii, că și-a depus declarația de avere și că în anexă au fost trecute cele 400 de persoane care l-au împrumutat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, informează Agerpres.
roEl a precizat că a cerut acordul acestor persoane dacă le poate publica numele și că în aproximativ două săptămâni va susține o conferință de presă pe această temă.
La sfârșitul lunii mai, Curtea Constituțională a decis ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice.
Totodată, aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.
La acel moment, șeful statului a precizat că declarația sa de avere va fi făcută publică.
„Desigur că îmi fac declarația de avere.
Decizia CCR se referă la accesul publicului la declarația de avere.
M-a surprins.
Probabil că sunt niște chestiuni care țin de accesul la date personale.
Trebuie ca CCR să redacteze repede și Parlamentul să modifice legea astfel încât cetățenii să aibă acces”, a spus Nicușor Dan, pe 30 mai.
Întrebat dacă declarația sa de avere va fi prezentată publicului, el a confirmat: „Dacă legea interzice ANI să o publice, o să o public pe pagina Președinției, nu este o problemă asta’”, a spus Nicușor Dan.
Publicarea declarațiilor de avere expune persoanele care au această obligație „unei nejustificate atenții publice”, fiindu-le afectată viața privată prin dezvăluirea unor date cu caracter personal, susține Curtea Constituțională în motivarea deciziei publicată la mijlocul lunii iunie.
De asemenea, Curtea spune că există riscul folosirii inteligenței artificiale (AI) la prelucrarea „în masă” a datelor cu caracter personal, ceea ce face posibilă crearea unor tipare comportamentale personalizate care „desconsideră” demnitatea umană.
În Uniunea Europeană, din cele 27 de state membre, doar 10 impun membrilor parlamentelor naționale să își declare averea (Belgia, Bulgaria, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovenia), iar dintre acestea doar în șapte state datele sunt făcute publice total sau parțial.
De altfel, Curtea subliniază că sistemul românesc privind regimul declarațiilor de avere este unul „dintre cele mai intruzive în privința vieții private din spațiul european, oferind cele mai puține garanții de protecție a acesteia”.
„Toate considerentele mai sus dezvoltate pledează nu pentru eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar pentru ca aceste declarații să nu mai fie publice, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale de Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege”, este concluzia Curții ConstituționaleObligativitatea declarării averilor a fost introdusă în anul 2010 în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice din perspectiva modului de acumulare a averilor de către persoane aflate în poziții de decizie în cadrul aparatului statal.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
