Autoritățile sunt îngrijorate cu privire la creșterea alarmantă a concentrațiilor de cloruri atât din cursurile de apă Corund și Târnava Mică, cât și din Târnava Mare și Mureș, fiind notificate și autoritățile din Ungaria despre această situație.
„În continuare, suntem profund îngrijorați în legătură cu creșterea alarmantă a concentrațiilor de cloruri, atât în Corund, cât și în Târnava Mică, în Târnava Mare și în Mureș.
Ieri a fost notificată partea ungară pentru că așteptăm ca impactul de mediu, impactul semnificativ să tranziteze granița românească la Nădlac.
Vârful de concentrații îl avem acum la Blaj, în câteva ore va ajunge la Alba Iulia”, a declarat, sâmbătă, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, la Praid, unde s-a aflat într-o vizită de lucru, citat de Agerpres.
roMinistrul Mediului a subliniat că va merge sâmbătă la Târnăveni, pentru a discuta cu autoritățile din Mureș, punctând faptul că nu poate continua foarte mult situația cu care se confruntă aproximativ 40.
000 oameni, care nu au acces la apă din rețeaua publică.
În cursul de apă Corund, salinitatea este de 1.
400 mg la litru, în vreme ce pe Târnava Mică ajunge la 1.
700 de mg pe litru, ceea ce înseamnă de zece ori capacitatea de gestionare a stațiilor de tratare.
„O stație de tratare funcționează, cât de cât în parametri, o stație normală, până la 250 mg.
Peste 250 mg de cloruri la litru, deja capacitatea de tratare este mult redusă sau nu mai există, fapt ce conduce instantaneu la declararea apei din alimentația publică ca fiind nepotabilă”, a explicat Mircea Fechet.
Sunt luate în calcul cel puțin trei alternative pentru intervenție:*posibilitatea desalinizării cursurilor de apă*forarea în regim de urgență a unor puțuri de mare adâncime care ar putea compensa lipsa sursei de apă în localitate*o aducțiune din cursul de apă Mureș, ce ar putea fi transformată într-o sursă principală sau secundară de apă în situația în care Târnava Mică nu se poate alimenta.
Întrebat cât mai durează situația în care zeci de mii de oameni nu au acces la apă potabilă, Fechet a menționat că dacă vremea va fi favorabilă și se va reuși instalarea țevilor corugate, pentru devierea temporară a Corundului, acest lucru ar putea ajuta ca să nu mai fie astfel de probleme pe viitor.
Însă această soluție este una temporară, astfel că se impune realizarea acumulării de atenuare în amonte și la devierea totală a pârâului Corund, lucrare foarte complexă, care va dura mult timp.
„Cu alte cuvinte, situația de aici este departe de a fi considerată remediată în vreun fel, va dura ani de zile până când vom putea spune că, indiferent cât va ploua și indiferent ce debit va avea cursul de apă Corund, (.
.
.
) perimetrul e unul pus 100% în siguranță”, a spus ministrul Mediului, conform sursei citate.
De altfel au fost semnalate primele semne de mortalitate piscicolă, fiind văzute „bancuri întregi de pești adunați la marginea cursului de apă, într-o situație care evident punea în pericol biodiversitatea de acolo”.
Referindu-se la intervențiile care se fac la Praid, pentru atenuarea impactului asupra ecosistemelor și rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitățile din aval, Mircea Fechet a anunțat instalarea unor pompe de mare capacitate, care să traverseze, cu ajutorul unor furtunuri, zona critică.
Ministrul Mediului a precizat că a participat la o prezentare făcută de experții de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, legată de modul în care a evoluat perimetrul minier în ultima perioadă, din care s-a constatat că a crescut foarte mult suprafața sufoziunilor, iar evoluția din ultima perioadă poate însemna că există, în viitor, riscul unor prăbușiri.
„Am constatat, din imagini cu înaltă rezoluție, faptul că în ultimele 24 de ore suprafața sufoziunilor a crescut foarte mult.
Practic, există o evoluție dinamică ce în ultima perioadă, cel puțin, tinde să se accelereze și asta ar putea însemna că există, în viitor, riscul unor prăbușiri.
Când mă refer la prăbușiri, evaluăm pe de-o parte riscul hidrologic, pentru că orice prăbușire antrenează un volum de apă cel puțin egal cu volumul dislocat din tavan, fapt ce ar putea pune în pericol gospodăriile aflate în vecinătatea minei.
Dar, în același timp, discutăm și despre riscul geologic, acela de o eventuală prăbușire, o eventuală alunecare de teren și mi-au fost prezentate sumar câteva dintre concluziile unor experți germani, experți specializați în astfel de evenimente, în legătură cu care în continuare monitorizăm foarte atent situația”, a spus Mircea Fechet.
Fechet a mai arătat că siguranța oamenilor și siguranța muncitorilor rămâne elementul principal în acest context.
„Statul român, prin toate mijloacele posibile, face eforturi semnificative ca lucrurile să revină pe cât posibil la normal.
Discutăm aici de măsurile compensatorii pentru societățile comerciale din zona aflate în dificultate, măsurile financiare pentru Compania Națională a Sării Salrom și așa mai departe”, a mai arătat ministrul Mediului.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
