România se confruntă cu un deficit bugetar excesiv, în condițiile în care în trimestrul I din 2025 creșterea economică a fost zero.
Deficitul bugetar al României a continuat, în primele luni din 2025, pe o traiectorie nesustenabilă, similară anilor precedenți, arată datele celei mai recente analize semnate de economiștii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai în cadrul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor.
„Este nevoie urgent de intervenții ferme pentru a evita o potențială criză de finanțare a deficitului.
Bugetul nu poate fi echilibrat exclusiv prin reducerea cheltuielilor statului și prin creșterea eficienței colectării taxelor”, se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai.
Economiștii UBB propun suplimentar „o serie de măsuri anevoioase, dar realiste” de reducere a deficitului bugetar.
Astfel, drept „măsură zero” este necesară reducerea aparatului de stat din punct de vedere tehnic, chiar dacă această reducere își are limitele ei.
De asemenea, cheltuielile de personal pot și trebuie raționalizate prin eliminarea diferitelor sporuri, respectiv, anumite investiții în stadiu incipient (construirea de stadioane sau alte investiții de prestigiu care au un randament financiar scăzut) pot fi amânate.
Însă, aceste măsuri nu se vor dovedi suficiente pentru a pune bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă, fiind necesare și alte măsuri imediate care vizează în principal creșterea veniturilor bugetare.
Creșterea veniturilor bugetare prin modificări asupra impozităriiCreșterea veniturilor bugetare prin majorarea ratelor efective medii de impozitare poate fi realizată, consideră echipa RoEM, prin impozitarea companiilor, impozitarea consumului, impozitarea muncii și impozitarea averii, respectiv, printr-o distribuție echilibrată a poverii economice între acești actori.
Sistemul actual de impozitare a companiilor din România este profund impredictibil, iar modificările frecvent anunțate pe termen foarte scurt subminează în mod direct una dintre nevoile esențiale ale mediului de afaceri: predictibilitatea fiscală.
Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelorDeși introducerea sistemelor RO e-Factura și RO e-Transport a reprezentat un progres major, acestea trebuie completate cu măsuri suplimentare, susține echipa RoEM, precum: extinderea controlului asupra evaziunii TVA prin lanțuri de tranzacții intracomunitare, identificarea activă a evaziunii fiscale prin analize de risc, stimulente pentru conformarea voluntară.
Digitalizarea ANAF și creșterea eficienței controalelorContinuarea digitalizării ANAF este esențială pentru prevenție, nu doar pentru sancționare, dar, adaugă analiștii RoEM, este necesară o platformă unificată și prietenoasă pentru contribuabili, integrarea bazelor de date fiscale și sociale (de exemplu, integrarea datelor privind salariile și pensiile realizate), precum și automatizarea proceselor de verificare și rambursare.
Valorificarea fondurilor europeneEchipa RoEM consideră că, în prezent, România accesează fonduri europene sub potențialul său și, pentru a îmbunătăți rata de absorbție a acestora, ar trebui simplificate procedurile pentru beneficiari, redusă birocrația, încurajată profesionalizarea continuă a personalului implicat în scrierea și implementarea proiectelor, dar și realizarea unei corelări între strategiile de investiții naționale și fondurile UE.
Reducerea aparatului de statAparatul bugetar este supradimensionat și ineficient și, pe lângă reducerile numerice ar trebui luate măsuri pentru reorganizarea companiilor de stat, în special a celor care înregistrează pierderi, realizarea unei reforme administrativ-teritoriale, echitabile din perspectiva minorităților și a democrației locale, care ar putea genera, de asemenea, economii bugetare semnificative, restructurarea funcțiilor redundante, evaluarea periodică a performanței instituțiilor publice, precum și digitalizarea proceselor administrative pentru reducerea dependenței de personal.
