Mai multe țări europene aflate în apropierea Rusiei—Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Finlanda—au anunțat în martie și aprilie 2025 intenția de a se retrage din Tratatul de la Ottawa, care interzice utilizarea, producerea și stocarea minelor antipersonal. Această decizie vine pe fondul amenințărilor crescute din partea Rusiei, în special după invazia Ucrainei, și reflectă dorința acestor state de a-și consolida capacitățile de apărare. 
Guvernele acestor țări susțin că minele antipersonal ar putea fi esențiale pentru încetinirea sau descurajarea unui potențial atac, mai ales în contextul în care Rusia nu este parte a tratatului și a folosit intensiv astfel de arme în Ucraina. Deși nu există planuri imediate de a produce sau utiliza mine, retragerea din tratat le-ar permite să le stocheze și să le folosească în caz de necesitate. 
Decizia a fost criticată de organizații pentru drepturile omului și de activiști precum Jody Williams, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1997, care avertizează că minele afectează în principal civilii și că astfel de retrageri subminează normele umanitare internaționale. 
În paralel, Finlanda a anunțat că își va crește cheltuielile de apărare la 3% din PIB până în 2029, alocând suplimentar 3 miliarde de euro, ca parte a eforturilor de a se adapta la noul context de securitate. 
Aceste evoluții reflectă o schimbare semnificativă în politica de securitate a Europei de Est, determinată de percepția unei amenințări crescute din partea Rusiei.
