Românii cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică, 4 mai, la urne pentru a-şi alege preşedintele.
Președintele României ocupă cea mai înaltă funcție în statul român iar puterile și rolul său sunt definite prin Constituție.
Potrivit Constituției, președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.
Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
În acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate, notează Agerpres.
roAlegerile prezidențialeReferitor la alegerea președintelui, potrivit Constituției, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale, iar în cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.
În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
„Pentru propășirea spirituală și materială a poporului român”Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat de Curtea Constituțională, potrivit articolul 82 din Constituție.
Candidatul a cărui alegere a fost validată depune, în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!”Șeful statului, mandat de 5 aniPreședintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Mandatul președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.
Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele nou ales.
Mandatul președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
În timpul mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată, potrivit articolului 84 din Constituție.
Președintele României se bucură de imunitate.
Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive, potrivit articolului 81 din Constituție.
Desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministruPreședintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Potrivit articolului 85 din Constituție, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, președintele revocă și numește, la propunerea premierului, pe unii membri ai Guvernului.
Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită, potrivit articolului 86 al Constituției României.
De asemenea, președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea premierului, în alte situații.
Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă, potrivit articolului 87 din Constituție.
Promulgarea legilorÎn ceea ce privește promulgarea legilor, potrivit articolului 77 din Constituția României, legea se trimite, spre promulgare, președintelui României.
Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
Înainte de promulgare, președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
Dacă președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.
Relația cu puterea legislativăPotrivit articolului 88, președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.
Referitor la dizolvarea Parlamentului, articolul 89 al Constituției României prevede că: „După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
Totodată, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Articolul 90 al Constituției, referitor la referendum, arată că: „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”.
Politica externăAtribuțiile președintelui României în domeniul politicii externe sunt prevăzute în articolul 91 al Constituției.
Astfel, președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.
Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
De asemenea, președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă președintele României.
Comandantul forțelor armatePreședintele României are o serie de atribuții și în domeniul Apărării, acestea fiind cuprinse în articolul 92 al Constituției.
Astfel, el este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Președintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate.
Numai în cazuri excepționale, hotărârea președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, printr-un mesaj.
Situații excepționaleÎn ceea ce privește măsurile excepționale, conform articolului 93 al Constituției, președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Alte atribuții ale președintelui României sunt, potrivit articolului 94 din Constituție, următoarele: conferă decorații și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; acordă grațierea individuală.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistența decretului, se menționează în articolul 100 al Constituției.
Președintele României nu poate să crească sau să reducă taxele.
De asemenea, primul om în stat nu are atribuții în ceea ce privește construcția spitalelor, a unităților de învățământ și de cult, infrastructura rutieră – construcția și modernizarea străzilor/autostrăzilor.
De asemenea, președintele nu inițiază legi și nu se ocupă de bugetul țării.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
