Situația deficitului de medici din sistemul medical românesc nu este una nouă, însă autoritățile nu par să găsească soluții pentru remedierea acestor neajunsuri cu impact direct asupra pacienților.
De la un an la altul, lipsa personalului medical calificat în orașele mai mici sau în comune se acutizează, devenind o problemă cronică care afectează funcționarea sistemului medical.
În prezent, un număr de 180 de localități, orașe și comune din România, nu au medic de familie, potrivit datelor prezentate recent de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, conform Agerpres.
ro„Avem la acest moment 180 de localități care nu au, din păcate, medic de familie.
Avem, în același timp, aproape 1.
500 de localități în care este nevoie de medici, nu sunt suficienți medici și în acest sens s-au implementat o serie de măsuri.
(.
.
.
) Dorința noastră este să extindem accesul pacientului la servicii medicale, dar, în același timp, să facilităm și ocuparea acestor zone de către specialiști în așa fel încât să fie atractive”, a afirmat Herdea.
Conform datelor prezentate de reprezentanții CNAS în toamna anului trecut, în cadrul serviciilor de medicină primară aproape 20% dintre medicii de familie au peste 70 de ani.
Deficitul de medici de familie s-a accentuat constant: de la 14.
000 de medici, în prezent în România mai sunt active aproximativ 9.
200 de cadre medicale în sectorul medicinii primare, iar lipsa de personal calificat se va accentua, inclusiv în mediul urban.
Potrivit președintelui CNAS, există o distribuție neunitară a specialităților la nivelul țării.
„Avem județe în care, din păcate, hematologia pediatrică nu este încă dezvoltată, nu au reprezentanți la nivelul anumitor județe.
Psihiatria pediatrică este în aceeași situație, pneumologia pediatrică.
Nu doar în orașele mici există probleme.
Îmbătrânirea populației medicale este o realitate”, a explicat Valeria Herdea, potrivit sursei citate.
Accesul precar la servicii medicale, disparitățile în ceea ce privește dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie din țară cu aparatură medicală necesară, precum și vulnerabilitățile induse de sărăcie fac ca România să fie în continuare în fruntea topului privind mortalitatea infantilă, la nivelul UE, potrivit raportului publicat de organizața Salvați Copiii la finalul anului trecut.
