Internetul a devenit o a doua casă pentru adolescenți, dar nu toate colțurile sale sunt sigure.
În ultimii ani, o subcultură online, cunoscută sub numele de „red pill”, a început să câștige popularitate printre băieți și tineri bărbați, promovând idei misogine și o viziune radicală asupra masculinității.
Serialul „Adolescence”, disponibil pe Netflix, a captivat atenția publicului și a generat discuții ample despre influența negativă a mediului online asupra tinerilor.
Lansată pe 13 martie 2025, această miniserie britanică de patru episoade explorează teme precum radicalizarea online, masculinitatea toxică și impactul rețelelor sociale asupra adolescenților.
Povestea urmărește viața lui Jamie Miller, un băiat de 13 ani acuzat de uciderea unei colege de clasă.
Serialul evidențiază modul în care bullying-ul, izolarea digitală și influențele toxice pot transforma un adolescent obișnuit într-un pericol pentru societate.
Fiecare episod este filmat într-o singură secvență continuă, oferind o perspectivă intensă și autentică asupra evenimentelor.
Pentru a afla mai multe despre această subcultură și pericolele care se ascund în mediul online, monitorulcj.
ro a stat de vorbă cu Dr.
Predescu Elena, profesor universitar UMF Cluj Napoca, medic primar psihiatrie pediatrică.
Potrivit acesteia, fenomenul „red pill” este parte a accesului nelimitat pe care tinerii îl au la tehnologie, lucru care, pe lângă multiple beneficii, vine la pachet și cu riscuri.
Printre cele mai mari probleme se numără adicțiile de internet, smartphone, gaming sau social media.
Acestea pot influența dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor, mai ales într-un mediu online nereglementat, unde conținutul nu este filtrat corespunzător.
„Acest fenomen face parte din accesul facil la tehnologie al tinerilor și poate avea repercusiuni în zona în care noi lucrăm ca psihiatri sau ca profesioniști din domeniul sănătății mintale.
Vorbim în primul rând despre adicțiile de internet, de smartphone, gaming sau de social media.
Deși tehnologia vine la pachet cu multe aspecte pozitive ce pot fi folosite în procesul de dezvoltare al copiilor, atât cognitivă, cât și emoțională, ritmul rapid al evoluției sale face dificilă controlarea conținutului și asigurarea transparenței platformelor media.
Din punct de vedere etic și legal, ceea ce se întâmplă acolo, bineînțeles că duce și la foarte multe aspecte negative.
Ele țin pe de-o parte de faptul că părinții nu reușesc să țină pasul cu ceea ce fac copiii legat de utilizarea telefonului mobil, a diverselor platforme, de la YouTube până la platformele sociale, gen TikTok, Snapchat și așa mai departe.
Și nici ei nu sunt învățați, efectiv, cum să asigure copiilor o utilizare corectă a lor”, a declarat Prof.
Dr.
Predescu Elena.
Unul dintre marile pericole ale internetului este fenomenul de contagiune socială.
„Contagiunea la adolescenți a existat dintotdeauna, dar acum, datorită rețelelor sociale, informația se răspândește mult mai rapid și ajunge la un număr uriaș de adolescenți.
La această vârstă gândirea critică nu este complet dezvoltată și nevoia de validare sau acceptare de către grupurile de egali este foarte mare, astfel tinerii pot adopta comportamente riscante promovate pe aceste platforme.
Tinerii sunt frecvent expuși la conținut legat de violență, conținut sexual nepotrivit sau agresiv, avem partea aceasta de expunere la informație greșită sau inexactă și ele ulterior pot să ducă la diverse probleme emoționale sau de comportament”, a adăugat medicul psihiatru.
Expunerea îndelungată la conținuturi toxice din mediul online poate avea efecte negative asupra dezvoltării emoționale și cognitive.
„Este clar că această ideologie poate să aibă un impact negativ asupra dezvoltării cognitive sau emoționale, dar și somatice până la urmă, fiindcă izolarea sau timpul excesiv petrecut în fața ecranelor afectează inclusiv sănătate fizică.
Mulți tineri ajung astfel să se confrunte cu obezitate, dureri de gât sau spate, și apoi sunt aspectele legatea de dezvoltare cognitivă și de reglarea emoțională, de cum să faci față din punct de vedere cognitiv, dar și din punct de vedere emoțional, la diverse situații”Expunerea adolescenților la conținut online poate avea efecte semnificative asupra comportamentului lor, mai ales în lipsa unei supravegheri adecvate din partea părinților.
Prof.
dr.
Elena Predescu subliniază că mulți părinți, din cauza responsabilităților financiare și a utilizării proprii a tehnologiei, nu mai au disponibilitate de timp sau emoțională pentru copiii lor.
Acest lucru poate duce la izolare, iritabilitate și chiar agresivitate din partea adolescenților, semnale care ar trebui să le atragă atenția părinților asupra influenței conținutului digital asupra copiilor lor.
„Cred că în general toți tinerii sunt vulnerabili la expunerea la astfel de conținuturi, care sunt fie cu informație neportivită, nu știu, despre violență, sexualitate și așa mai departe, dar, bineînțeles, cei care, în primul rând, în familie, pe lângă obiceiurile acestea legate de utilizarea media pe care le copiază de la părinți, nu au o relație apropiată sau nu au relații funcționale cu părinții.
Aceștia, fie nu au mult timp, și în ziua de astăzi există foarte mulți părinți care, efectiv, în goana aceasta, pentru a asigura siguranța financiară a familiei, nu mai au timpul disponibil fizic să interacționeze și să petreacă timp de calitate cu copilul, dar apoi nu au nici disponibilitate emoțională.
Sunt părinți care, la rândul lor, stau pe calculator sau pe telefon, vizualizând videoclipuri sau conținut asemănător cu al adolescentului, fără să aibă niciun fel de interacțiune cu acesta.
Și, atunci, cred că baza prevenției și asistenței copiilor vulnerabili este fix această educație sau alfabetizare a părinților, în primul rând, vis-a-vis de utilizarea media și cum pot ei să asigure copilului acces corect la tehnologie, fiindcă este clar că tinerii au nevoie de abilități legate de utilizarea tehnologiei, dar într-un scop cât mai constructiv.
Și care ar fi semnele că un adolescent a fost influențat de această cultură? La ce ar trebui să fie atenți părinții? În primul rând, faptul că se schimbă ceva în partea lui de comportament.
Nu mai comunică cu părinții, nu își spune nevoile părinților.
Nu întreabă părinții despre cum poate rezolva sau despre cum poate face fața anumitor situații.
Apare izolarea, faptul că devin iritabili și uneori chiar agresivi în încercările părinților de a intra cumva în contact cu ei”, a adăugat Predescu Elena.
„Un prim pas esențial este educația digitală a părinților, astfel încât aceștia să poată ghida copiii către o utilizare corectă a tehnologiei.
Academia Americană de Pediatrie oferă recomandări clare în acest sens: copiii sub 18 luni nu ar trebui să aibă acces la internet, iar între 2 și 5 ani, timpul petrecut în fața ecranelor ar trebui să fie strict limitat și supravegheat.
”Pentru adolescenți, părinții ar trebui să monitorizeze activitățile online și să încurajeze alte forme de petrecere a timpului liber, precum sportul sau activitățile artistice.
„Dacă observă schimbări comportamentale, cum ar fi izolarea, iritabilitatea sau agresivitatea, trebuie să intervină cu răbdare și sprijin emoțional.
Interdicțiile stricte nu sunt eficiente, ci mai degrabă dialogul deschis și susținerea.
”În mediul școlar, profesorii pot folosi tehnologia pentru educația digitală a elevilor.
„Copiii trebuie să fie informați despre pericolele la care se expun online și despre cum să evalueze corect informațiile pe care le consumă.
”Adolescentul, aflat într-o perioadă de căutare a validării și acceptării, este adesea dispus să accepte orice provocare care i-ar aduce admirația grupului online, chiar și atunci când acestea pun în pericol integritatea sa fizică sau a altora.
Pe de altă parte, rețelele sociale amplifică riscurile asociate cu cyberbullying-ul și cu prezența predatoriilor online, care, folosind aceste platforme, au posibilitatea de a-și extinde sfera de influență și de a ajunge la un număr mult mai mare de victime decât în trecut, când tehnologia nu le oferea aceleași oportunități.
„Pe de o parte, aici vă spuneam de nevoia de validare și de acceptare a adolescentului.
Și atunci, pentru a satisface această nevoie, adolescentul este dispus să accepte orice provocare care i-ar putea aduce admirația celor din grupul respectiv online.
Și asta poate să meargă până la acele provocări care îi pot pune în pericol fie integritatea lui fizică, fie a celorlalți.
Și apoi avem al doilea aspect, legat de predatori, care sunt în mediul online.
Pe de o parte, cyberbullying-ul și expunerea la astfel de predatori, care au existat mereu, într-un fel sau altul, dar acum folosesc platformele media, social media, tocmai pentru a-și crește sfera de influență și a avea acces la cât mai multe victime.
Și din acest motiv, rețelele sociale sunt mai periculoase, deoarece dau posibilitatea unor astfel de predatori să aibă acces la un număr extraordinar de victime, la care, înainte de tehnologie, nu aveau”, a adăugat psihoterapeutul.
Prof.
Dr.
Predescu subliniază că tehnologia nu poate fi evitată, dar trebuie gestionată corect.
„Provocarea noastră este să ne asigurăm că tinerii beneficiază mai mult de aspectele pozitive ale tehnologiei și că reușim să contracarăm efectele negative prin educație, reglementări și sprijin constant din partea familiei și a comunității.
”
