Alegerile prezidențiale din 2025 se apropie, iar lista celor 11 candidați include nume cunoscute, dar și figuri mai puțin familiare publicului larg.
Astăzi vi-i prezentăm pe cei patru independenți de pe buletinul de vot: John-Ion Banu Muscel, Daniel Funeriu, Victor Ponta și Nicușor Dan.
Ion-John Banu-Muscel este candidat independent la alegerile prezidențiale din luna mai curent.
El va fi poziția 9 în buletinul de vot.
Programul său prezidențial este axat pe revizuirea Constituției, creșterea rolului referendumului, reforme economice și politice, precum și o „poziționare distinctă” a României în Uniunea Europeană.
Ion Banu este inginer mecanic de profesie.
A absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti.
În 1985 a emigrat, oficial, în SUA „din motive politice”, potrivit actualului candidat la prezidențiale.
Ajuns în SUA, Ion Banu şi-a luat prenumele de „John”.
Ulterior, a adăugat şi numele „Muscel”, „ca un omagiu” pentru oraşul Câmpulung Muscel, locul în care a copilărit.
Astfel, numele complet al candidatului la prezidențiale este John-Ion Banu Muscel.
Primul job al lui John Ion Banu, în SUA, a fost la o firmă specializată în cercetări și echipamente oceanografice, General Oceanics Inc.
În 1990, Banu a înființat Ocean Test Equipment Inc, cu același profil, firmă pe care o conduce până în prezent, potrivit datelor de pe pagina web a companiei.
Tot în Florida, Banu a fondat Liga Româno-Americană.
În 2017, Banu a înregistrat, în România, Partidul Națiunea Română (PNRo).
Doi ani mai târziu, în iunie 2019, Banu și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de președinte al României.
La acel scrutin a obținut 0,3% din voturile alegătorilor.
În 2025, Banu și-a depus, din nou, candidatura la prezidențiale.
Aceasta a fost validată, însă BEC a notificat procurorii că suspectează că unele dintre semnăturile depuse ar putea fi false.
Banu este și cel mai bogat dintre candidații la Președinție, potrivit declarației de avere.
El deține 78 de hectare de teren în țară și 135 în SUA.
Ion Banu este susținător autoproclamat al lui Trump, menționând despre acest fapt, în repetate rânduri, în spațiul public.
„În ceea ce priveşte preşedintele Trump, pe care eu l-am susţinut, sunt republican în SUA”, declara Banu, în 2019, pentru Digi24.
Anterior, Banu era un susținător al ideii ca românii să poarte arme.
„Să știți că a deține arme nu e rău, cum cred încă mulți români.
Dacă aș avea putere de decizie, le-aş da oamenilor dreptul să deţină arme și în România.
Trebuie să te poți apăra, dacă ești în pericol”, spunea Banu.
În interviurile acordate pentru mass-media, în perioada 2017 – 2018, Banu evita să se poziționeze drept pro-european sau eurosceptic: „pro-european înseamnă să fii cu totul vândut, sceptic ar putea să fie mai puţin adevărat, pentru că sunt pentru Uniune”La alegerile prezidențiale din luna mai, Daniel Funeriu candidează independent.
Numele lui va fi pe poziția 10 în buletinele de vot.
În martie curent, Funeriu a declarat că România ar trebui să acţioneze ca un liant între Statele Unite şi Uniunea Europeană.
În plus, el a criticat autorităţile care nu au ţinut din timp legătura cu echipa noului preşedinte american, transmite Digi24.
„Rolul nostru acum e să ridicăm nivelul deliberării publice, să stabilim un standard comportamental înalt, să ne concentrăm pe lupta cu viitorul şi să nu disipăm energie în războaiele trecutului”, a scris Funeriu pe pagina sa de Facebook, în ziua în care și-a depus candidatura la BEC.
Daniel Funeriu este chimist de profesie.
În perioada în care a fost elev s-a stabilit la Strasbourg, loc în care și-a făcut studiile, a obținut diploma de inginer chimist și a susținut doctoratul, fiind coordonat de profesorul J.
M.
Lehn, laureat al Premiului Nobel.
Ulterior, Funeriu a lucrat cercetător științific la institutele de cercetare din SUA, Japonia şi Germania.
Funeriu a revenit în România după anul 2006 și a început să se implice în viața politică.
Mai cu seamă, în 2007 a candidat din partea Partidului Liberal Democrat (PLD) la alegerile europarlamentare.
În 2008 devine europarlamentar, funcție pe care o ocupă până iulie 2009.
În acea perioadă PLD fuzionează apoi cu Partidul Democrat, iar Funeriu se înscrie în noul Partidul Democrat Liberal (PDL).
Câteva luni mai târziu, după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, câştigate de Traian Băsescu, Daniel Funeriu este numit ministru al Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în Guvernul Boc 2.
La acel moment, Funeriu declanşează o amplă reformă în sistemul de învăţământ.
În 2011, a introdus, în premieră, camere video la examenul de Bacalaureat, măsură care a stârnit mai multe nemulțumiri, iar rata de promovare a examenului a scăzut cu peste 20%.
În această funcție, Funeriu s-a menținut până în 2012, când premierul Emil Boc a demisionat din funcţie ca urmare a protestelor stradale.
Ulterior, Daniel Funeriu a fost numit de Băsescu în funcția de consilier prezidenţial în domeniul educaţiei.
În 2014, când Băsescu a creat Partidul Mișcarea Populară (PMP), Funeriu a candidat la șefia formațiunii politice, însă a fost învins de Elena Udrea.
Din acel moment, Funeriu s-a retras din peisajul politic în cercetare, activând în calitate de cercetător în cadrul Institutului Charles Sadron, din Franța.
În 2023, a devenit Înalt Consilier UE în R.
Moldova, în domeniul educației și cercetării.
În ianuarie 2025, Funeriu și-a anunțat intenţia de a candida pentru funcţia de președinte al României.
Tot atunci a precizat că nu se va retrage sub nicio formă şi că va merge „până la capăt” cu acest demers.
În timpul mandatului său de ministru, Funeriu a fost des atacat de alianța PSD-PNL.
Principalul motiv erau reformele pe care le propune în sistemul de educație.
Diploma sa de Bacalaureat a devenit un alt subiect controversat, în anul 2012.
Mai cu seamă, în perioada în care era ministrul Educației, era vehiculată informația că nu promovat examenul de Bacalaureat în Franța.
Drept urmare, Funeriu și-a prezentat diploma în direct.
În 2014, Daniel Funeriu era unul dintre foștii miniștri care a fost acuzat de abuz în serviciu în dosarul licențelor Microsoft.
În acel caz, prejudiciul estimat de anchetatori era de 300 de milioane de euro.
În 2018, În cazul lui Daniel Funeriu, procurorii au constatat că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.
Funeriu, în nenumărate rânduri, a fost catalogat drept „arogant” din cauza stilului său de exprimare.
După ce a ieșit din politică activă, a rămas o figură vocală pe rețelele sociale, unde a adus comentarii dure la adresa unor personalități publice, stârnind controverse.
La alegerile prezidențiale din luna mai 2025, Nicușor Dan este candidat independent.
Pe buletinul de vot acesta va fi pe poziția nr.
11.
Potrivit comunicatelor oficiale, ofera lui Nicușor Dan este „un președinte care cunoaște mecanisme administrative și juridice și poate strânge forțe sănătoase din societate pentru reforma statului”, „un președinte care să aducă împreună diferitele Românii.
Să prețuiască ce avem în comun și să lupte împotriva a ceea ce le desparte” și „un set de valori sănătoase: onestitate, competență, muncă, curaj”.
Nicușor Dan este matematician de profesie.
A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București, apoi și-a continuat studiile în Franța, unde a obținut un doctorat în matematică.
În momentul în care s-a întors în România, Nicușor Dan a fost angajat la Institutul de Matematică asociat Academiei Române.
Ulterior, împreună cu alți colaboratori, a înființat Școala Normală Superioară București.
Tot în acea perioadă, Nicușor Dan a devenit o voce importantă în activismul civic.
El s-a implicat în lupta pentru protejarea patrimoniului urban, fondând Asociația Salvați Bucureștiul.
2012 este primul an în care Nicușor Dan a candidat la funcția de primar general al capitalei.
Pentru el și-a dat votul 9% dintre alegători.
În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), care, un an mai târziu devine Uniunea Salvaţi România (USR).
Mai mult, la scrutinul parlamentar, din 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicuşor Dan fiind preşedintele partidului şi deputat de Bucureşti.
Tot în 2016 a avut loc o altă încercare a lui Nicușor Dan de a ajunge la cârma Primăriei București.
Atunci, a fost învins de Gabriela Firea.
Un an mai târziu, în 2017, a demisionat din USR, după ce majoritatea membrilor partidului au votat, intern, ca formațiunea să se poziţioneze împotriva referendumului pentru familia tradiţională.
În 2020, Nicușor Dan a fost ales edilul capitalei.
Mai mult, în 2024, a fost reales în această funcție, cu peste 47% din voturi.
Câteva luni mai târziu, în decembrie 2024, Nicușor Dan a anunțat că va candida la scrutinul prezidențial din 2025.
„Românii au transmis la alegeri că nu se mai poate, că s-a mințit prea mult, că politicienii se prefac că încearcă să le rezolve problemele și că instituțiile nu se ocupă de lucrurile de care trebuie să se ocupe.
E nevoie de schimbare fundamentală a modului în care statul răspunde la așteptările cetățenilor”, a spus, la acel moment, Dan.
Nicușor Dan și-a depus candidatura la prezidențiale: „Vocea oamenilor se va auzi mult mai mult”La momentul depunerii candidaturii pentru prezidențiale, în dreapta lui Nicușor Dan a stat un colonel SRI în rezervă.
Mai mult, același bărbat apare alături de primarul care țintește prima funcție în stat la aproape toate deplasările sale electorale în țară, scria Recorder, la 18 martie.
O zi mai târziu, la 19 martie, Nicușor Dan a anunțat că fostul ofițer SRI, Daniel Ene, s-a retras din echipa sa de campanie pentru prezidențiale.
„Eu sunt susținut în campania aceasta și de niște partide mai mici – PMP, Forţa Dreptei şi aşa mai departe.
În fiecare weekend ne-am dus în țară și fiecare dintre partide a venit cu voluntari care să dea pliante, să împartă șepci.
Domnul acesta este din Forța Dreptei Vrancea și a participat la manifestările astea.
N-am știut de la început, am aflat că este pensionat din SRI.
Nu mi s-a părut ceva în neregulă și chiar domnia sa s-a retras, ca să nu mai existe nicio suspiciune”, a explicat Nicușor Dan, potrivit Observatornews.
ro.
Nicușor Dan este susținut și de partidul Forța Dreptei în cursa prezidențialăÎn 2024, Nicușor Dan a depus o plângere la Parchetul General, în urma apariției în spațiul public a unui document prin care îi era atribuită calitatea de colaborator al fostei Securități.
De cealaltă parte, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a certificat, în 2012 și 2017, că Nicușor Dan nu a avut vreun angajament de colaborare cu Securitatea.
Articol realizat de Olga SCRIPNIC
