Printre jaloanele unde România înregistrează probleme se regăsesc: desființarea supraimpozitării pensiilor speciale, în urma deciziei CCR, modul de organizare a licitațiilor pentru proiectele de infrastructură feroviară, dar și numirile din companiile de stat.
În exercițiul financiar 2021-2027, România a reușit un grad de absorbție de numai 5% a fondurilor europene, în condițiile în care avem la dispoziție 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro granturi.
Comisia Europeană a suspendat parțial plata pentru cererea de plată trei, din cauza neîndeplinirii de către România a șase jaloane.
Astfel, 330 de milioane de euro sunt suspendate din cauza măsurilor de reducere a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi.
Printre jaloanele cu probleme se numără cel referitor la guvernanța corporativă a companiilor de stat.
Pentru modul în care s-au desfășurat numirile la Autoritatea de management pentru guvernanța corporațiilor de stat (AMEPIP), Comisia a suspendat 400 de miliioane de euro.
De asemenea, la capitolul guvernanță corporativă, unde directorii au fost numiți în baza legislației românești actuale, Comisia Europeană a suspendat fonduri în valoare de 300 de milioane de euro.
Cei mai mulți bani, respectiv 660 de milioane de euro, sunt suspendați din cauza pensiilor speciale.
„Și, desigur, celelalte jaloane, respectiv cel care privește pensiile speciale, care s-a reactivat într-un anume fel datorită ireversibilității jaloanelor, iar pentru acesta, pe data de 4 februarie, așteptăm decizia Curții Constituționale în ceea ce privește pensiile militare.
Iar o altă problemă, tot pe acest jalon, este decizia Curții Constituționale pentru impozitarea părții necontributive a magistraților.
Și aici, de asemenea, așteptăm să fie publicată decizia Curții Constituționale, să vedem care sunt elementele de neconstituționalitate ce privesc impozitarea pensiei magistraților.
Din acest punct de vedere în discuție, în plus față de ceea ce v-am prezentat, sunt pe acest jalon, respectiv cel cu pensiile speciale, alți 660 de milioane de euro”, a declarat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit Agerpres.
roDe asemenea, România întâmpină probleme în ceea ce privește organizarea licitațiilor pentru proiectele de infrastructură feroviară, în special în zona celor de infrastructură feroviară din Ministerul Transporturilor.
Potrivit lui Marcel Boloș, suspendarea plăților reprezintă „un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro.
Discutăm de un buget imens și o miză mult prea mare pe care o avem în ceea ce privește modernizarea României”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.
România riscă să piardă peste 1,7 miliarde de euro.
„Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, dacă mai adăugăm și jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro, discutăm de 1,76 miliarde.
Valoarea întregii cereri de plată netă este de două miliarde de euro.
Rămânem cu o brumă de bani”, a adăugat Boloș, potrivit sursei citate.
Cea de-a treia cerere de plată a României prin PNRR poate fi pusă sub semnul întrebării, în condițiile în care unul dintre jaloane – regimurile fiscale și de pensii, prin care România își asuma reforma pensiilor speciale nu poate fi îndeplinit în lumina deciziei Curții Constituționale care desființează impozitarea progresivă a pensiilor speciale.
De asemenea, recenta indexare a pensiilor militare, care majorează cheltuielile statului cu aproape 7 miliarde de lei anual, afectează reforma pensiilor speciale, potrivit Comsiei Europene.
Următoarea cerere de plată 4 va fi depusă în iunie-iulie 2025 și are o valoare de 2,7 miliarde euro, iar aceasta vine cu o serie de puncte sensibile, precum reforma privind pensiile generale, reforma fiscală, legea taxării mijloacelor de transport poluante și codul urbanistic.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
