Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean s-a întâlnit marți, 28 ianuarie, cu reprezentanții sectorului construcțiilor din Cluj-Napoca, la prima ședință a Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania.
În cadrul întâlnirii, Cîmpean a subliniat principalele provocări cu care se confruntă acest sector important, respectiv deficitul de forță de muncă, creșterea costurilor materialelor și nevoia urgentă de investiții în infrastructură.
„În primul rând au cerut compensarea datoriilor statului către ei cu taxele pe care le au de plătit astfel încât să reducă birocrația, simplificarea procedurilor și politici economice care să sprijine mediul de afaceri”, a declarat pentru monitorulcj.
ro Ovidiu Cîmpean.
În cadrul evenimentului a fost prezent Florin Bugnar, coordonatorul Platformei de Networking XPN, care a organizat întâlnirea.
Din punctului lui de vedere, există două mari probleme în zona construcțiilor.
„Din punctul meu de vedere, nefiind implicat în sector, dar având contacte din prisma platformei noastre și a evenimentelor pe care le facem în zona de construcții, consider că problemele cele mai grave sunt două.
Unu, instabilitatea fiscală și legislativă pe sectorul acesta și a doua ar fi că statul nu plătește la timp.
Destabilizează companiile de construcții neplătind la timp lucrările și neavând un grafic corect de plată.
Destabilizează companiile de construcții care generează costuri mari prin faptul că trebuie să acceseze forme de finanțare alternative.
Revenind la prima problemă, aceste modificări fiscale care sunt în instabilitate datorită faptului că ei trebuie să gestioneze aceste situații, de modificare fiscală, de legislativă, ei trebuie permanent, în loc să se concentreze pe partea de construcție, de tehnologie, ingineria în construcții, ei bună măsură din timpul în care ar trebui să se concentreze pe ingineria construcției, se concentrează în a gestiona tot felul de situații care apar în contracte, care pot să fie de obicei la contractele multianuale, dau anumite prețuri și vine statul și ne impune să majoreze anumite tarife.
Atunci ei ies din marja lor de buget pentru acea lucrare și merg pe pierdere.
Și atunci trebuie iarăși să cauți alte surse alternative de finanțare și asta are de suferit, sigur, calitatea în construcții și termenele de finalizare a lucrărilor”, a adăugat Florin Bugnar.
„Sectorul construcțiilor din România se confruntă, în contextul actual cu o serie de dificultăți – unele de natură mai recentă, altele vechi – am zice chiar cronice.
Ca să exemplificăm cele mai recente ar fi diminuarea treptată, culminând cu anularea totală, în acest an a facilităților fiscale in construcții, construcțiile fiind practic decăzute din titulatură acordată de sector strategic al economiei românești.
La aceasta se adaugă arhicunoscuta sintagmă – instalabilitatea fiscală, care afectează de fapt și de drept intreaga economie românească, nu doar sectoarele declarate anterior strategice precum construcțiile, agricultura și IT ul.
Dificultățile cronice – cu care sectorul construcțiilor s-a confruntat mai ales după anii 2000, au fost – migrația masivă a forței de muncă calificate spre state dezvoltate din punct de vedere economic, din blocul vestic, și imposibilitatea compensării acestei migrații a forței de muncă calificate, datorită disparitiei invățământului dual profesional, sau mai concret așa ziselor Școli de meserii sau Școli profesionale.
Desigur că acestora de mai sus, s-au adăugat unele dificultăți cauzale generate de factori imprevizibili, externi economiilor, dar cu impact direct asupra economiei globale – de tipul Pandemiei si conflictului armat din Ucraina, care au impactat prin majorare prețurile bunurilor primare: combustibili, energie electrică, materii prime de bază de tip oțel, cupru, plastic – și care ulterior au generat creșteri ale prețurilor pe tot lanțul trofic al producției de bunuri, de materiale și execuției de lucrări”, a declarat pentru monitorulcj.
ro Alexandra Stoica, președinta Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania.
Potrivit Alexandrei Stoica, există mai multe bariere în dezvoltarea proiectelor de infrastructură în România.
„Există mai multe bariere, mai ales dacă ne referim la companiile cu capital autohton care doresc să deruleze proiecte mari de infrastructură.
În primul rând, chiar și cele mai puternice companii private autohtone au o experiență restrânsă pe această nișă a sectorului de construcții.
Și este firesc să fie așa, deoarece toate lucrările mari de infrastructură din țara noastră s-au realizat în socialism, iar experiența pe aceste lucrări era la nivelul trusturilor și a companiilor de stat.
Ulterior, acest capital profesional uman s-a dispersat prin companiile private de profil, dar care actionau pe lucrări de mult mai mică anvergură, datorită capitalului, capabilității și eligibilității limitate ale acelor companii private- pionieri in capitalismul românesc.
Relansarea lucrărilor mari de infrastructură edilitară la noi a coincis cu prezentarea la licitațiile publice a consorțiilor multinaționale, care dispuneau de capitalul financiar și uman absolut necesar acestor tipuri de lucrări.
Deci, în prezent concurența consorțiilor multinaționale, cu un avans considerabil privind capitalul uman și financiar, în comparație cu companiile autohtone de profil, este o altă barieră importantă.
Dacă mai adăugăm aici și impredictibilitatea fiscală din ultimii ani in sectorul construcțiilor din România, și imposibilitatea creionării planurilor de afaceri și bugetelor multianuale, cred că sunt suficiente argumente care să ilustreze dificultățile intâmpinate de companiile autohtone, și nu numai, in cadrul proiectelor mari de infrastructură”, a transmis Alexandra Stoica.
Întâlnirea a marcat începutul unui dialog continuu, cu scopul de a găsi soluții pentru problemele cu care se confruntă sectorul construcțiilor, dar și pentru a susține dezvoltarea regiunii Transilvania.
Ovidiu Cîmpean a transmis ce măsuri legislative sunt prioritare pentru a sprijini sectorul construcțiilor și pentru a atrage mai multe investiții europene în infrastructură.
„În primul rând cred că trebuie să avem o absorție 100% a fondurilor europene pentru că fondurile europene presupun investiții masive în infrastructură, atât în autostrăzi cât și în căi ferate.
Este nevoie și de plăți la timp și aici Parlamentul poate intervenii însă în colaborare cu Ministerul Finanțelor și cu ministerele de resort implicate în dezvoltarea acestor proiecte în infrastructură.
Trebuie și o simplificare a procedurilor birocratice”, a adăugat Ovidiu Cîmpean.
De asemenea, susținerea capitalului românesc și sprijinul IMM-urilor este esențială.
„Ele (IMM-urile – n.
red.
) au finanțare.
Un exemplu bun este Programul Regional pe care l-am decentralizat și consider că o continuare a procesului de decentralizare a programelor finanțate prin fonduri europene este benefică astfel încât întreprinderile mici și mijlocii să nu fie nevoite să treacă prin filtrul Agențiilor de Dezvoltare Regională cât și pe urmă să mai aștepte verificări suplimentare la București.
Câteodată întârzie procesul cu 4-6 luni.
Consider că Programul Regional pe care PNL l-a inclus este un exemplu bun de decentralizare.
Acum beneficiarii discută direct la nivel regional toate problemele legate de problemele de finanțare”, a transmis Cîmpean.
Deputatul PNL a transmis că în următoarea perioadă vor exista discuții și repreprezentanți ai mediului de afaceri din alte sectoare, dar și cu reprezentanți ai societății civile, cu sectorul cultural și de tineret, cu asociații și cluburi sportive.
„Această întâlnire marchează începutul unui dialog mai amplu, iar în perioada următoare îmi propun să mă întâlnesc și cu reprezentanți ai mediului de afaceri din alte sectoare, dar și cu reprezentanți ai societății civile, cu sectorul cultural și de tineret, cu asociații și cluburi sportive.
Totodată, voi include întâlniri cu universitățile clujene, pentru a sprijini mediul academic, și cu reprezentanți ai sistemului de sănătate, pentru a identifica soluții la provocările acestui sector vital pentru calitatea vieții noastre”, a adăugat Ovidiu Cîmpean.
