Doar 1 din 8 copii cu vârste de până în 3 ani merge la creșă.
La grădiniță merg mai puțini copii decât acum un deceniu, pe când în Europa participarea crește, arată un nou raport.
România înregistrează printre cele mai scăzute rate ale participării copiilor la învățământul preșcolar, în Europa, atât la nivel de creșă, cât și la nivel de grădiniță, potrivit celui mai nou raport al Comisiei Europene privind educația timpurie pe continent, citat de edupedu.
ro.
Iar România reușește, în cazul grădiniței, un regres față de acum un deceniu, în condițiile în care, la nivel UE, ratele de participare au crescut pentru ambele categorii de copii, iar multe țări au depășit țintele de participare stabilite pentru anul 2030.
La nivel european sunt stabilite două ținte privind participarea la educație preșcolară, pentru anul 2030, acesta fiind unul dintre indicatorii-cheie europeni privind calitatea educației:Există, în plus, și o recomandare la nivel UE privind timpul petrecut de copii în mediu educațional, la acest nivel: cel puțin 25 de ore pe săptămână.
Nici în acest caz România nu atinge pragul minim european.
Media europeană este la câteva procente distanță de ținta propusă de UE pentru 2030: în 2023, 37,5% dintre copiii cu vârste de până la 3 ani, la nivelul Uniunii mergeau la creșă, în creștere majoră comparativ cu un deceniu în urmă.
În 2013, doar 27% participau la educație timpurie.
România – țară unde creșele au trecut abia în 2021-2023 sub umbrela Ministerului Educației – este mult sub acest prag: doar 12,3% dintre copii de până în 3 ani participă la forme de educație și îngrijire timpurie, în creștere de doar câteva procente față de nivelul atins cu un deceniu în urmă (7,4%).
Dintre țările europene, doar Cehia, Slovacia și Turcia înregistrează rate mai mici.
Iar România este la un prag similar cu Polonia și ușor sub nivelul atins de Bulgaria, Lituania sau Ungaria.
Raportul citat menționează că în multe dintre aceste țări părinții beneficiază de perioade foarte lungi de concediu pentru îngrijirea copilului, de până la 2 ani, cum este cazul României, sau 18 luni, cum este cazul Poloniei.
În același timp, 11 țări europene (UE sau partenere) au depășit deja ținta de 45% propusă de UE pentru 2030: Olanda și Danemarca (țări care au atins pragul de 70%), Luxembourg, Norvegia, Franța, Suedia, Slovenia, Belgia, Spania, Portugalia și Malta.
În acest moment, țările europene aproape au atins, în medie, ținta de 96% propusă pentru 2030: 93% dintre copiii din UE, cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu, mergeau în 2022 la grădiniță, potrivit raportului citat.
Cinci țări au atins sau depășit deja pragul – Franța, Belgia, Norvegia, Danemarca, Spania, Letonia, Portugalia, Islanda, Suedia, Letonia.
România, în schimb, a pierdut în ultimul deceniu nu mai puțin de 10 procente, rata de participare la învățământul preșcolar pentru copii de 3+ ani coborând de la 84,1% în 2013 la 74,8% în 2022.
România se înscrie, astfel, în rândul unui grup foarte restrâns de țări care înregistrează un regres în participarea la învățământul preșcolar pe parcursul deceniului 2012-2022, deși, între timp, grupa mare a devenit obligatorie (2020, înainte ca și cea mijlocie să devină obligatorie în 2023).
Alte țări care au înregistrat o scădere a ratei de participare au fost Germania, Italia, Olanda, Malta, Bulgaria, Grecia.
Numai Serbia, Grecia, Liechtenstein, Elveția, Turcia și Macedonia de Nord înregistrează rate mai slabe decât cea a României.
„Intensitatea participării” la educația timpurie este o altă „dimensiune importantă” după care UE o ia în calcul pentru evaluarea accesului copiilor mici la educație.
Recomandarea generală este ca cei mici să petreacă astfel cel puțin 25 de ore pe săptămână, țintă atinsă în medie la nivel UE, unde, în 2023, copiii de vârstă preșcolară petreceau în medii educaționale 30,6 ore pe zi, însemnând mai bine de 6 ore zilnic.
Raportul notează că există diferențe considerabile între țări, în funcție de vârsta copiilor.
Dar, dacă în România copiii care merg la creșă petrec acolo mai bine de 6 ore zilnic, țara înregistrează al doilea cel mai redus timp petrecut de copii la grădiniță – doar 23 e ore, sub pragul european recomandat (25 de ore) și mult sub media europeană (30,6 ore).
Dintre țările UE și partenere luate în calcul doar Elveția (cu date din 2022) și Irlanda raportează mai puțin de 25 de ore pe zi.
Raportul Comisiei Europene arată că, la 1 ianuarie 2023, în UE trăiau 25 de milioane de copii cu vârste de până în 6 ani, cu două milioane mai puțin decât în urmă cu un deceniu.
Iar prognozele spun că tendința de scădere va continua până în 2030, deși populația totală a UE este în creștere.
Situația este luată ca un semnal de alarmă de către CE, care spune în raport că „numărul în scădere al copiilor din societate ar putea determina o atenție mai scăzută pentru nevoile acestora, sau, dimpotrivă, o atenție mai mare pentru creșterea ratei natalității prin politici de sprijinire a familiei”.
România se înscrie în rândul țărilor care înregistrează o scădere a numărului de copii cu vârste între 0-5 ani, în perioada 2013-2023, dar scăderea este printre cele mai mici, de 3,8%, mult sub recordurile negative de peste 20 de puncte procentuale înregistrate de Spania, Grecia, Italia sau Albania.
Dar România înregistrează una dintre cele mai mici alocări din PIB pentru educația timpurie, potrivit datelor din 2021, luate în calcul în raportul citat.
Dacă, la nivel UE, țările alocau în medie 0,71% din PIB învățământului preșcolar, în creștere ușoară de la 0,67% în 2014, în România doar 0,39% din PIB mergeau către acest sector n 2021 (față de 0,36% în 2014), conform datelor Eurostat.
