Românii continuă să vadă dezvoltarea României în cadrul comunității europene și în parteneriat cu NATO, potrivit datelor sondajului INSCOP, realizat la comanda Funky Citizens.
Astfel, peste 85% dintre respondenți consideră că România trebuie să fie parte a alianțelor europene și transatlantice.
În opinia a 87.
5% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022).
Doar 4.
1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10.
4% în ianuarie 2022).
Ponderea non-răspunsurilor este de 8.
4%.
În același timp, 72.
5% dintre cei chestionați (față de 54.
9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21.
6% sunt de părerea contrarie (față de 40.
8% în ianuarie 2022).
Nu știu sau nu răspund la această întrebare: 5.
9%.
77,3% spun că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene.
15.
8% consideră că România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara UE (față de 29.
4% în ianuarie 2022), iar 6.
9% nu știu sau nu răspund.
80.
4% dintre participanții la sondaj consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României, în timp ce 9% din cei chestionați spun că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României, iar 10,6% nu știu sau nu răspund.
Contrar direcției pro-europene și parcursului euroatlantic afirmate, peste 69% din cei chestionați spun că ar vota un candidat naționalist pentru funcția de președinte.
Astfel, față de ianuarie 2022, procentul celor care spun că ar vota cu un candidat naționalist a crescut cu 3,4%.
Potrivit sondajului, 69.
1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte, care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională (faţă de 65.
7% în ianuarie 2022).
27.
3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (faţă de 32.
8% în ianuarie 2022).
Nu ştiu sau nu răspund 3.
6% din total eşantion.
Din totalul celor dispuşi să voteze un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte (69.
1% din total eşantion în decembrie 2024), 33.
1% şi-ar menţine opţiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri şi politici care ar putea determina ieşirea României din UE (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanţilor la sondaj).
61.
6% şi-ar schimba opţiunea.
5.
3% nu ştiu sau nu răspund.
Dintre cei dispuşi să voteze un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte (69.
1% din total eşantion în decembrie 2024), 16% şi-ar menţine opţiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere faţă de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanţilor la sondaj) şi 81% şi-ar schimba-o.
3% nu ştiu sau nu răspund.
Datele sondajului INSCOP Research au fost culese în perioada 16-23 decembrie 2024, prin metoda CATI, pe un eșantion multistadial stratificat de 1.
000 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă este de ± 3.
1 %, la un grad de încredere de 95%.