În perioada ianuarie – octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18 miliarde de euro, până la 186,348 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, publicate vineri.
„În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde de euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 48,150 miliarde de euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, potrivit BNR.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7 în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5% comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,21 miliarde de euro, în perioada ianuarie-octombrie 2024, în creştere comparativ cu 18,45 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,69 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro.
Creşterea economică a României s-a menţinut la niveluri modeste, fiind impulsionată în principal de consum şi într-o manieră mai redusă de investiţii.
Potrivit Raportului publicat recent de BNR cu privire la stabilitatea financiară a țării, România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice severe.
Potrivit documentului, România se confruntă cu patru tipuri de riscuri: două riscuri severe sunt legate de contextul evenimentelor geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – deficitele gemene.
Iar cele două riscuri moderate sunt legate de riscul de nerambursare a creditelor neguvernamentale și cele cibernetice.
Datele aferente primei părţi a anului 2024 indică o adâncire a deficitelor gemene comparativ cu raportul anterior, iar aşteptările sunt ca România să înregistreze la sfârşitul anului printre cele mai mari deficite (fiscale şi de cont curent) la nivel european.
Riscurile asociate deficitelor gemene pot fi accentuate de nivelul în crereştere al datoriei suverane, precum şi al datoriei externe.
„Corectarea acestor dezechilibre este importantă pentru a atenua riscurile la adresa stabilităţii financiare, atât pe termen scurt – pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor, reducând astfel riscurile asociate primei de risc suveran şi potenţiale presiuni asupra cursului de schimb – cât şi dintr-o perspectivă mai îndelungată – pentru a spori rezilienţa la potenţiale noi evoluţii nefavorabile în actualul context geopolitic”, subliniază BNR în raport.
Comisia Europeană estimează că România va avea la finalul anului un deficit bugetar de 8% din PIB, care reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.
