Incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne sunt cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, la adresa stabilităţii financiare, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare al Băncii Naţionale a României.
„Pe plan intern, creşterea activităţii economice s-a menţinut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc.
În acest context, cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, sunt: incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora în perioada următoare şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne”, arată BNR în Raportul asupra stabilităţii financiare.
Potrivit documentului, România se confruntă cu patru tipuri de riscuri: două riscuri severe sunt legate de contextul evenimentelor geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – deficitele gemene.
Iar cele două riscuri moderate sunt legate de riscul de nerambursare a creditelor neguvernamentale și cele cibernetice.
Datele aferente primei părţi a anului 2024 indică o adâncire a deficitelor gemene comparativ cu raportul anterior, iar aşteptările sunt ca România să înregistreze la sfârşitul anului printre cele mai mari deficite (fiscale şi de cont curent) la nivel european.
Riscurile asociate deficitelor gemene pot fi accentuate de nivelul în crereştere al datoriei suverane, precum şi al datoriei externe.
„Corectarea acestor dezechilibre este importantă pentru a atenua riscurile la adresa stabilităţii financiare, atât pe termen scurt – pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor, reducând astfel riscurile asociate primei de risc suveran şi potenţiale presiuni asupra cursului de schimb – cât şi dintr-o perspectivă mai îndelungată – pentru a spori rezilienţa la potenţiale noi evoluţii nefavorabile în actualul context geopolitic”, subliniază BNR în raport.
Pe plan intern, creşterea economică s-a menţinut la niveluri modeste, fiind impulsionată în principal de consum şi într-o manieră mai redusă de investiţii.
La începutul lui 2024, Guvernul a prognozat în buget un deficit de 5% din PIB pentru anul în curs, însă ulterior deficitul a fost estimat la 6,94% din PIB, în urma rectificării bugetare.
Comisia Europeană estimează că România va avea la finalul anului un deficit bugetar de 8% din PIB, care reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.
