Majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au încetat să mai lucreze şi doar 13% dintre acestea au continuat să lucreze, România fiind la coada clasamentului, cu doar 1,7% dintre pensionari care lucrau şi după pensionare, conform datelor privind sondajul EU-LFS publicate luni de Eurostat.
Ţările baltice au cea mai mare pondere a persoanelor care continuă să lucreze şi după ce au primit prima pensie pentru limita de vârstă, pe primul loc fiind Estonia (54,9%), urmată de Letonia (44,2%) şi Lituania (43,7%).
La polul opus, cea mai mică pondere se înregistra în Spania (4,9%), Grecia (4,2%) şi România (1,7%).
Principalul motiv pentru care oamenii continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensia de limită de vârstă este acela că le place să lucreze şi vor să fie productivi (cum au declarat de 36,3% dintre persoane) sau din nevoi financiare (28,6%).
Dorinţa de a menţine integrarea socială (11,2%) şi atractivitatea financiară a serviciului (9,1%) au fost menţionate de asemenea ca motive pentru a continua să lucreze.
O mică pondere, 3,5%, continuă să lucreze pentru că şi partenerul lor este angajat.
Danemarca (61%), Ţările de Jos (59,6%) şi Italia (51,7%) au cele mai mari procente de oameni care continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensie pentru că le place.
Pe de altă parte, necesităţile financiare sunt principalul motiv pentru care pensionarii continuă să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) şi Bulgaria (53,6%).
Vârsta medie de pensionare pentru limita de vârstă este de 64 de ani şi peste în Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia.
Cea mai mică vârstă de pensionare, sub 60 de ani, se înregistrează în Slovenia, Grecia, România (59,5 ani) şi Austria.
