Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă.
Votarea în străinătate la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară tot pe parcursul a trei zile, la fel ca la primul tur:Cetăţenii români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării, pot vota în cele 950 de secţii organizate în afară.
Românii care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.
609; Germania – 1.
347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410.
Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.
Românii au la dispoziţie 950 de secţii pentru a vota în străinătate.
Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.
653; Marea Britanie – 1.
107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.
Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.
votstrainatate.
ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Votarea în străinătate începe vineri, între orele locale 12:00 şi 21:00, şi continuă sâmbătă şi duminică, între orele locale 7:00 şi 21:00.
Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.
La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta.
Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.
Românii au de ales între doi candidaţi rămaşi în competiţia electorală pentru fotoliul de la Cotroceni – Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR).
În primul tur, pe buletinul de vot s-au aflat 14 candidaţi.
În primul tur de scrutin, desfăşurat pe 24 noiembrie, în diaspora au votat 821.
703 persoane.
