Deși, în general, se observă o tendință ușoară de reducere a șomajului – 5,4% în octombrie, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de septembrie, șomajul în rândul tinerilor crește substanțial.
Nivelul șomajului în rândul celor mai tineri dintre români continuă să se adâncească.
Astfel, dacă în septembrie 2024, șomajul în rândul tinerilor era de 23,2% înregistrat pentru perioada aprilie – iunie 2024, în octombrie 2024 rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) a ajuns la 25,3%, în perioada iulie – septembrie 2024.
Creșterea este de peste 2 puncte procentuale (2,1%) de la o lună la alta.
De altfel, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,9% în cazul celor de sex feminin.
În octombrie 2024, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost de 441.
100 de persoane, în scădere faţă de luna precedentă (457.
800 de persoane), dar şi în comparaţie cu octombrie 2023, respectiv 453.
900 de persoane.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,1% pentru luna octombrie, anul curent (3,9% în cazul femeilor şi 4,3% în cazul bărbaţilor).
Numărul şomerilor din aceeaşi categorie de vârstă reprezintă 72,3% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Cele mai scăzute rate de angajare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrează în România – 74,8%, Grecia – 72,3% și Italia – 67,5%, potrivit datelor publicate de oficiul european de statistică Eurostat la finalul verii trecute.
Factorii care explică şomajul de lungă durată în România includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane, potrivit unei analize publicate în primăvara acestui an de Comisia Europeană,O analiză a Institutului Național de Statistică (INS) semnala faptul că rata șomajulului scade în funcție de nivelul de studii.
În același timp, Comisia Europeană semnala în cazul României o creștere a deficitului de forță de muncă până în 2035, mai ales în lipsa competențelor digitale.
Mai puţin de o treime dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE).
