La finalul lunii octombrie era aprobată finanțarea cu 300 de milioane de euro pentru lucrările de modernizare și electrificare a tronsonului feroviar Cluj-Oradea-Frontieră Ungaria.
Cu toate acestea, potrivit Asociației Pro Infrastructura, CFR poate întâmpina probleme din cauza serpentinelor feroviare dintre Câmpia Turzii și Apahida, în condițiile în care soluția propusă pentru modernizarea liniei feroviare pe o distanță de 104 km între Cluj-Napoca – Coșlariu (nod feroviar însemnat din județul Alba) datează de pe vremea Imperiului Austro-Ungar.
Astfel prin soluția de modernizare ce datează din 1873, traseul trenului de mare viteză București – Cluj – Budapesta poate fi unul complicat, iar costurile sunt estimate la 1 miliard de euro.
„Traseu feroviar sinuos din 1873 modernizat cu un miliard de euro.
Cei 104 kilometri ai Magistralei 300 dintre Cluj-Napoca și Coșlariu care leagă Oradea de capitala țării și de cea a Transilvaniei sunt veriga lipsă care va rămâne mulți ani fără modernizare.
Linia dublă electrificată este notorie pentru serpentinele feroviare dintre Câmpia Turzii și Apahida.
CFR dorește să dea 10-15 milioane de euro/km pe traseul austro-ungar din 1873.
Alege să facă asta deoarece, probabil, declivitatea maximă de doar 12 la mie este foarte bună pentru marfă”, semnalează reprezentanții Asociației Pro Infrastructura într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
Semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic era anunțată încă din primăvara lui 2022.
Pe final de 2024, studiul de fezabilitate pentru acest proiect se apropie de etapa finală, însă dezbaterea publică pentru reabilitarea și modernizarea traseului feroviar a fost mai degrabă formală, conform sursei citate.
Mai mult, în condițiile în care fondurile pentru programul de transport din actualul exercițiu financiar al UE, care se încheie la sfârșit de 2030, sunt epuizate, proiectul poate suporta întârzieri.
„Studiul de fezabilitate este în faza obținerii acordului de mediu, deci se apropie de final.
Din păcate, consultarea publică este doar o bifă birocratică pusă din pix, nu o dezbatere veritabilă cu cetățenii.
Așa ne alegem cu multe treceri la nivel, pasaje de 500 metri în orașe și, după 4 ani de analize, ajungem la soluția din 1873.
Politicienii promit cai verzi pe pereți cu tren de mare viteză între București, Cluj și Budapesta la fiecare rundă de alegeri, dar proiectul pe această rută.
.
.
este acesta”, arată sursa citată.
Lucrările de electrificare și reabilitare a căii ferate pe tronsonul feroviar Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor – Frontieră Ungaria sunt împărțite pe patru loturi și vizează o distanță 166,2 km.
Încheierea lucrărilor de infrastructură feroviară pe toate cele patru segmente este estimată pentru iunie 2026.
