China este aşteptată să anunţe noi măsuri de stimulare a economiei sale aflate în declin, în contextul pregătirilor pentru a doua preşedinţie a lui Donald Trump, notează BBC.
Trump a câştigat alegerile pe baza unei platforme care promitea taxe ridicate la import, inclusiv tarife de până la 60% pentru produsele fabricate în China.
Victoria sa este acum de natură să împiedice planurile lui Xi Jinping de a transforma ţara într-o putere tehnologică – şi să tensioneze şi mai mult relaţiile dintre cele mai mari două economii ale lumii.
Vezi mai multe articole din categoria economic Criza imobiliară, creşterea datoriei publice şi a şomajului, precum şi consumul scăzut au încetinit creşterea economică a Chinei de la pandemie.
Aşadar, miza este mai mare ca niciodată pentru cel mai recent anunţ al Comitetului permanent al Adunării Naţionale a Poporului, organul executiv al legislativului chinez.
În timpul primului său mandat, Trump a impus mărfurilor chinezeşti tarife de până la 25%.
Analistul Bill Bishop spune că Trump ar trebui să fie crezut pe cuvânt cu privire la noile sale planuri tarifare.
„Cred că ar trebui să credem că vorbeşte serios atunci când vorbeşte despre tarife, că el consideră că statul chinez a renegat acordul său comercial, că el crede că China şi Covid l-au costat alegerile din 2020”.
Presiunea din partea Washingtonului nu a scăzut după ce Trump a părăsit Casa Albă în 2021.
Administraţia Biden a menţinut măsurile în vigoare şi, în unele cazuri, le-a extins.
În timp ce primul val de tarife Trump a fost dureros pentru China, ţara este acum într-o poziţie mult mai vulnerabilă.
Economia se străduieşte să revină la nivelurile de creştere de dinainte de pandemie de când a abandonat brusc restricţiile stricte ale Covid în urmă cu doi ani.
În loc să ofere o redresare rapidă aşteptată pe scară largă, China a devenit o sursă obişnuită de ştiri economice dezamăgitoare.
Chiar înainte de victoria electorală a lui Trump şi după ce China a început să implementeze măsuri de susţinere a economiei sale în septembrie, Fondul Monetar Internaţional şi-a redus ţinta anuală de creştere pentru această ţară.
FMI se aşteaptă acum ca economia chineză să crească cu 4,8% în 2024, la limita inferioară a obiectivului de „aproximativ 5%” al Beijingului.
Anul viitor, FMI estimează că rata anuală de creştere a Chinei va scădea şi mai mult, la 4,5%, însă liderii ţării nu au fost prinşi cu garda jos de sfârşitul deceniilor de creştere super-rapidă.
În 2017, preşedintele Xi a declarat că ţara sa intenţionează să treacă de la „creşterea rapidă la o etapă de dezvoltare de înaltă calitate”.
De atunci, termenul a fost folosit în mod repetat de oficialii chinezi pentru a descrie trecerea la o economie bazată pe producţie avansată şi industrii ecologice.
Dar unii economişti spun că China nu poate pur şi simplu să se exporte pentru a scăpa de probleme.
China riscă să cadă în tipul de stagnare de zeci de ani pe care l-a îndurat Japonia după explozia bulei bursiere şi imobiliare din anii 1990, spune fostul preşedinte al Morgan Stanley Asia, Stephen Roach.
Pentru a evita această soartă, acesta spune că China ar trebui să se bazeze „pe cererea de consum neexploatată” şi să se îndepărteze de „creşterea bazată pe exporturi şi investiţii”.
Acest lucru nu numai că ar încuraja o creştere mai durabilă, dar ar reduce şi „tensiunile comerciale şi vulnerabilitatea Chinei la şocurile externe”, spune el.
Acest model economic mai robust ar putea ajuta China să se ferească de tipul de ameninţări reprezentate de revenirea lui Trump la putere.
Dar China, care a fost mult timp fabrica mondială de bunuri cu costuri reduse, încearcă să reproducă acest succes cu exporturile de înaltă tehnologie.
China este deja un lider mondial în domeniul panourilor solare, al vehiculelor electrice şi al bateriilor litiu-ion.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), China reprezintă în prezent cel puţin 80% din producţia de panouri solare.
De asemenea, este cel mai mare producător de vehicule electrice şi de baterii care le alimentează.
IEA a declarat anul trecut că investiţiile Chinei în energia curată reprezintă o treime din totalul investiţiilor mondiale, ţara continuând să înregistreze „progrese remarcabile în ceea ce priveşte adăugarea de capacităţi regenerabile”.
„Cu siguranţă există un efort general de sprijinire a producţiei de înaltă tehnologie în China”, spune David Lubin, cercetător principal la Chatham House.
„Acest lucru a avut foarte mult succes”, adaugă el.
Exporturile de vehicule electrice, baterii litiu-ion şi panouri solare au crescut cu 30% în 2023, depăşind un trilion de yuani (139 miliarde de dolari; 108 miliarde de lire sterline) pentru prima dată, China continuând să îşi consolideze dominaţia globală în fiecare dintre aceste industrii.
Această creştere a exporturilor a contribuit la atenuarea impactului crizei imobiliare asupra economiei chineze.
„Supracapacitatea Chinei va creşte, nu există nicio îndoială în acest sens.
Ei nu au nicio altă sursă de creştere”, a declarat Alicia Garcia-Herrero, economist şef pentru regiunea Asia-Pacific la banca de investiţii Natixis.
Însă, odată cu creşterea exporturilor, a crescut şi rezistenţa din partea ţărilor occidentale, şi nu doar a SUA.
Chiar luna trecută, Uniunea Europeană a majorat tarifele pentru vehiculele electrice construite în China până la 45%.
„Problema în acest moment este că marii destinatari ai acestor bunuri, inclusiv Europa şi SUA, sunt tot mai reticenţi în a le primi”, a declarat Katrina Ell, director de cercetare la Moody’s Analytics.
Acum, când Trump se va întoarce în Biroul Oval cu promisiunea de a ataca importurile chinezeşti, Beijingul va trebui să se întrebe dacă ultimele sale măsuri de relansare a economiei sale în încetinire vor fi suficiente.
