Sfântul Dumitru, care a devenit guvernator al Tesalonicului după moartea tatălui său şi care, în tradiţia populară românească, este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele, este sărbătorit sâmbătă atât de creştinii ortodocşi, cât şi de cei catolici.
Aproximativ 259.
000 de români își serbează ziua onomastică de sărbătorile Sfinților Dimitrie.
Cel mai frecvent nume masculin este cel de Dumitru, fiind purtat de peste 210.
000 de bărbați.
Din cele aproape 32.
000 de femei (31.
793) care își sărbătoresc onomastica, peste 20.
500 poartă numele de Dumitra, urmate de cele numite Dumitrița.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creştin ortodox la 26 octombrie.
Marele mucenic al lui Hristos Dimitrie s-a născut în cetatea Solun și a trăit în secolul al III-lea în Tesalonic.
A fost un ofițer de rang înalt în armata romană și un creștin devotat, care a refuzat să renunțe la credința sa chiar și în fața persecuțiilor.
Pentru mărturisirea sa curajoasă, a fost condamnat la moarte și a devenit martir.
Este considerat ocrotitor al orașelor și al soldaților.
Se spune că, în timp ce era întemnițat pentru credința sa, Sf.
Dumitru a continuat să predice și să încurajeze creștinii să-și mențină credința.
După moartea sa martirică, din mormântul său a izvorât mir, motiv pentru care a primit denumirea de „Izvorâtorul de Mir”.
Moaștele sale sunt păstrate și astăzi în Catedrala din Tesalonic, iar credincioșii din întreaga lume vin să se roage pentru sănătate și protecție.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este însoțită de numeroase tradiții populare și obiceiuri specifice, transmise din generație în generație.
Unul dintre cele mai cunoscute este aprinderea focurilor de Sfântul Dumitru, o tradiție care simbolizează protecția casei și a familiilor de relele iernii care se apropie.
În unele zone din țară, aceste focuri sunt menite să alunge spiritele rele și să aducă noroc în noul an agricol.
De asemenea, Sf.
Dumitru este considerat protectorul animalelor și păstorilor.
În tradiția populară, se spune că după această dată, oile coboară din munte, iar anul pastoral se încheie.
Este momentul în care păstorii își împart turmele și stabilesc cine va avea grijă de ele în iarna ce urmează.
Pentru mulți creștini, Sf.
Dumitru este și un prilej de a oferi milostenii celor nevoiași, iar slujbele din biserici sunt un moment de rugăciune pentru sănătate, pace și prosperitate.
Există și câteva superstiții legate de ziua de Sfântul Dumitru, iar unele dintre ele interzic anumite activități sau obiceiuri.
Astfel, nu este bine să speli sau să faci curat în casă ori să coși deoarece aduce neplăceri în casă.
În unele regiuni, torcerea lânii este interzisă deoarece se consideră că această activitate ar atrage lupii asupra turmelor de oi sau ar aduce ghinion gospodăriei.
Sfântul Dumitru este considerat și protector al păstorilor, iar torsul în această zi este considerat o încălcare a protecției sale.
Evită să acorzi împrumuturi în obiecte sau bani deoarece poate aduce sărăcie.
Activitățile agricole, precum aratul, semănatul sau culesul, sunt interzise deoarece este o zi de sărbătoare și odihnă.
