Potrivit tradiției creștin-ortodoxe, Maica Domnului s-a arătat în secolul al IX-lea în Biserica Vlaherne din Constantinopol, actualul Istanbul, unde erau păstrate atunci mai multe relicve sacre ale ei (veșmântul, omoforul și o parte din brâu).
Biserica „Sfânta Maria” din Vlaherne fusese construită în anii 450 de împărăteasa Pulcheria, soțul ei Marcian (450-457), în suburbia Vlaherne a capitalei imperiale Constantinopol.
Apariția Maicii Domnului a avut loc în timpul domniei împăratului Leon cel Înțelept (886-912).
Astfel, potrivit tradiției, la 1 octombrie, în timpul privegherii de toată noaptea în cinstea Maicii Domnului în Biserica din Vlaherne, ascetul Andrei a trăit un moment de extaz mistic și a văzut-o trecând prin ușile împărătești pe Sfânta Fecioară Maria, sprijinită de sfinții Ioan Botezătorul și Ioan Evanghelistul și urmată de un alai de sfinți îmbrăcați în haine albe.
Alaiul s-a îndreptat spre amvon, unde Maica Domnului a îngenuncheat și a început să se roage în lacrimi pentru toți credincioșii creștini.
Sfânta Fecioară Maria i-a cerut fiului ei, Iisus Hristos, să primească rugăciunile tuturor oamenilor care îl imploră, invocând numele ei.
După terminarea rugăciunii, Maica Domnului s-a apropiat de altar și a continuat să se roage, apoi s-a înălțat în văzduh și și-a întins acoperământul ei peste toți oamenii care se aflau în biserică în semn de ocrotire a lor.
Ascetul Andrei, martor la acest eveniment, l-a întrebat atunci pe ucenicul său, Epifanie: „Oare vezi, frate, pe Împărăteasa și Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?”, iar Epifanie i-a răspuns: „O văd, sfinte părinte, și mă minunez, că o văd acoperind pe oamenii ce sunt în sfântul locaș cu cinstitul ei omofor, ce strălucește mai mult decât soarele”.
Acoperământul Maicii Domnului semnifică purtearea de grijă și iubirea fără margini a Fecioarei Maria pentru credincioși.
Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului oferă ocrotire divină, nădejde și mângâiere credincioșilor greu încercați.
Această sfântă sărbătoare reprezintă un moment al rugăciunii, al smereniei și iubirii.
Potrivit tradiției, în ziua de Acoperământul Maicii Domnului nu se lucrează pământul, pentru a-i permite să se odihnească și să fie fertil în anul următor.
De asemenea, nu se aprinde focul, întrucât se crede că prin acest gest poate fi atras ghinionul.
Este interzisă spălarea rufelor, apa fiind considerată un element sacru în această zi.
În plus, potrivit obiceiului, în această zi nu se dă cu împrumut pentru că așa se poate aduce lipsuri pe tot parcursul anului.
În schimb, pentru sufletele celor adormiți, în această zi de sărbătoare se dau pomeni.
În zi de mare sărbătoare, credincioșii participă în biserică la slujba religioasă, iar prin rugăciunile închinate Maicii Domnului aceștia pot cere sănătate, ocrotire și spor duhovnicesc.
Cum va fi vremea de Acoperământul Maicii Domnului, așa va fi și iarna.
Astfel, potrivit tradiției, vremea din această sfântă zi arată cum va fi iarna care urmează: blândă și însorită ori rece și grea.
Credincioșii vin în această zi cu rugăciuni adresate Maicii Domnului, iar cererile lor sunt ascultate și au parte de vălul nevăzut, adică de Sfântul Acoperământ care le oferă ocrotire și nădejde.
/documente/stories//2024/10/01/66fb8ef42383f_Acoperamantul-Maicii-Domnului-basilica-ro.JPG” />
