De marți, 1 octombrie 2024, 18 județe vor intra în etapa a treia de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.
Astfel, sistemul va fi operaționalizat în Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
„Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare”, informează, luni, Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Cluj.
Utilizarea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor sau, pe viitor, respectarea obligațiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar sub cauțiune.
În mai 2024, Ministerul de Interne anunța că măsura de monitorizare va fi extinsă și în cazul celor aflați sub control judiciar și arest la domiciliu.
Astfel, începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.
În primele opt luni ale acestui an, polițiștii au emis 8.
978 de ordine de protecție provizorii, 3.
622 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată.
În cazul ordinelor de protecție emise, au fost sesizate 3.
439 de infracțiuni privind nerespectarea ordinului de protecție.
Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise, 8.
187 au fost confirmate de unitățile de parchet (91%).
În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 87.
565 de cazuri de violență domestică, dintre care 42.
560 în mediul urban și 45.
005 în mediul rural.
La nivel național, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 5,3%, față de primele 8 luni ale anului 2023, de la 38.
243 la 40.
260 de fapte.
Un număr mai mare de infracțiuni din sfera celor de violență domestică arată amploarea fenomenului și necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui.
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) acoperă până în prezent situaţiile de violenţă domestic pentru monitorizarea ordinelor de protecție și este funcţional, din acest an, și în județul Cluj, dar și alte județe din țară, precum: Bacău, Brașov, Călărași, Caraș–Severin, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Vâlcea, Vrancea, Vaslui, plus București.
Spre exemplu, în primele opt luni ale anului, la nivelul județelor menționate au fost emise 9.
564 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 5.
193 de ordine de protecție provizorii și 4.
371 de ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești).
„În 1.
033 de situații, a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând aproximativ 11% din totalul ordinelor de protecție provizorii emise și ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești”, potrivit IPJ Cluj.
Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestuia.
Potrivit IPJ Cluj, au fost identificate și amenajate spațiile destinate desfășurării activităților de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară fiind definitivată.
„Monitorizarea se va realiza automat, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli.
Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea”, arată sursa citată.
Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.
După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum și organul judiciar care a impus obligația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiții stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligațiilor ce revin persoanei supravegheate.
/documente/stories//2024/09/30/66fa9572224e8_663b5ad381a6c_65be654186d36_Depositphotos_667163178_S-%281%29.jpg” />
