Conscripţia de toamnă măreşte armata Rusiei cu 133.
000 de oameni.
Ruşi chemaţi la arme Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat decretul pentru recrutarea de toamnă, în timpul căreia se aşteaptă să înroleze 133.
000 de recruţi.
Documentul a fost publicat pe portalul oficial de informaţii juridice, citat de agenţia Tass.
Campania se va desfăşura în perioada 1 octombrie – 31 decembrie.
Cei chemaţi la arme au între 18 şi 30 de ani.
Anterior, Ministerul Apărării anunţase că 150.
000 de oameni au fost chemaţi pentru serviciul militar – cu durata de 12 luni – cu ocazia recrutării de primăvară.
Vezi mai multe articole din categoria social Guvernul rus va prezenta Dumei propunerea de Buget pentru 2025, dar şi cea pentru perioada 2005-2027.
Ministerul Finanţelor a anticipat că printre priorităţile proiectului de buget se numără sprijinul social, dar şi asigurarea apărării ţării, care include operaţiunea militară specială din Ucraina.
Conform previziunilor, cheltuielile militare vor creşte în continuare, care vine după creşterea-record din 2024.
În 2025 – scria Bloomberg recent – cheltuielile cu apărarea ar trebui să ajungă la 6,2% din produsul intern brut, cu o alocare de 13.
200 miliarde de ruble, echivalentul 142 de miliarde de dolari, faţă de 10.
400 de miliarde în acest an.
Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor ajunge la 40% din totalul cheltuielilor planificate, depăşind suma pentru educaţie, sănătate, politici sociale şi dezvoltare economică.
Fostul premier olandez Mark Rutte preia marţi conducerea NATO, însă şeful celei mai puternice alianţe militare din lume nu are deloc puterea să schimbe lucrurile în profunzime, relatează AFP.
La NATO, „totul, absolut totul, de la cel mai neimportant lucru la cel mai strategic, este decis prin consens”, a declarat unul dintre liderii German Marshall Fund, un centru de reflecţie de la Bruxelles.
„Amploarea posibilităţilor ca secretarii generali să schimbe în profunzime ceea ce face NATO este, aşadar, foarte limitată”, subliniază el.
Totuşi, Rutte are la dispoziţie anumite pârghii pentru a încerca să impună priorităţi.
„Secretarul general poate avea un rol esenţial în aducerea problemelor pe ordinea de zi pentru discuţii.
Acesta este de fapt un rol important”, a mai spus Lesser.
Stoltenberg şi-a folosit pupitrul pentru a presa aliaţii să sprijine Ucraina, să acorde mai multă atenţie impactului schimbărilor climatice sau să consolideze legăturile cu partenerii din Asia-Pacific.
Diplomaţii spun că un domeniu în care Rutte ar putea face presiuni este încercarea de a îmbunătăţi coordonarea dintre Uniunea Europeană şi NATO.
„Personalitatea şi abilităţile unui secretar general pot face diferenţa, în special în condiţiile în care alianţa este pusă la încercare”, a mai declarat Lesser.
