Consiliul Fiscal evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual.
În același timp, deși România are nevoie de investiții publice susținute, țara noastră riscă să devină dependentă de proiectele finanțate din bani europeni, iar în contextul absorbției proaste a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și a absorbției zero din exercițiul multianul al UE 2021-2027, există riscuri privind stabilitatea macroeconomică a țării.
În primele opt luni ale anului 2024, România a înregistrat rambursări de aproximativ 2,5 miliarde euro din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020, beneficiind de Regula N+3.
Cu toate acestea, la nivelul lunii august, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a fost zero, în ciuda alocărilor de 31 miliarde euro, potrivit raportului Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare bugetară.
„În cazul CFM 2021-2027, la jumătatea acestui exercițiu (august 2024), rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune (alocări de 31 mld.
euro, din care guvernul estima 2,5 mld.
euro rambursări din FSC în anul 2024) era practic zero”, arată raportul Consiliului Fiscal.
Implementarea PNRR se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore.
Până în prezent, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, România a primit prefinanțări de 4 mld euro (2,1 mld euro componenta granturi și 1,9 mld.
euro componenta împrumuturi), reușind să obțină aprobarea din partea Comisiei Europene doar pentru două cereri de plată care însumează 5,3 mld.
euro (3,6 mld.
euro componenta granturi și 1,7 mld.
euro componenta împrumuturi) reprezentând o rată de absorbție sub 20% la jumătatea perioadei.
Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de circa 2 mld.
euro (exclusiv prefinanțarea) a fost depusă abia în decembrie 2023, cu întârziere de 9 luni față de calendarul inițial.
„Această cerere se găsește încă în curs de evaluare de către Comisia Europeană, un număr de 4 jaloane aflându-se în proces de clarificare, în special cele privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat, nefiind exclusă din partea CE aprobarea doar a unei plăți parțiale și activarea procedurii de suspendare de plăți pentru jaloanele neîndeplinite”, atrag atenția reprezentanții Consiliului Fiscal.
Dereglarea întregului calendar al fluxurilor financiare aferente PNRR expune România altor riscuri de suspendări de plăți.
Astfel, aceste riscuri pot avea efecte directe și colaterale asupra „gradului de absorbție a fondurilor alocate, atât pe latura granturilor, cât și a împrumuturilor, implicit a programelor de reforme și investiții, respectiv asupra stabilității macroeconomice și financiar-bugetare a României, a costurilor de finanțare a dezechilibrelor interne și externe, pe fondul constrângerilor impuse și de intrarea în vigoare a noului cadru de guvernanță economică și fiscală al UE”, potrivit sursei citate.
„Pierderea de fonduri europene ar complica și mai mult situația dificilă în care se află finanțele publice din România, pe lângă impactul asupra economiei reale, implicând majorarea cofinanțărilor naționale compensatorii și afectând procesul consolidării fiscale potrivit calendarului agreat cu CE”; arată Consiliul Fiscal.
Conform Consiliului Fiscal, cu toată experiența pozitivă a exercițiului financiar precedent se constată că, atât în cazul cadrului financiar multianual 2021-2027, cât și al PNRR, slăbiciunile instituționale persistă, iar nivelul redus al capacității administrative a multor autorități centrale și locale limitează posibilitățile de reușită ale unei absorbții cât mai ridicate a fondurilor europene, de o manieră echilibrată temporal.
Chiar și în cazul unei rectificări bugetare, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB, avertizează specialiștii.
Astfel, Guvernul trebuie să încerce să țină sub control strict cheltuielile în restul anului, în condițiile în care amânarea unor plăți nu rezolvă problemele structurale ale bugetului public.
De asemenea, potrivit Consiliului Fiscal, România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă.
Aceasta și pentru că PNRR are o durată limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
