În fiecare toamnă și iarnă, odată cu scăderea temperaturilor și creșterea umidității, asistăm la o creștere semnificativă a cazurilor de viroze respiratorii, afecțiuni ce afectează milioane de oameni, de la copii până la vârstnici.
Deși în multe cazuri virozele se manifestă ușor, trecând de la sine, există și situații în care ele pot deveni periculoase, mai ales pentru grupurile vulnerabile, copii mici, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice sau cu un sistem imunitar slăbit.
În acest context, prevenția și gestionarea corectă a simptomelor devin esențiale pentru a menține sănătatea personală și a reduce impactul acestor infecții la nivelul întregii populații.
Pentru a aflat mai multe despre viroze și cum pot fi ele prevenite, monitorulcj.
ro a stat de vorbă cu Nour Abdul-Halim, medic de familie din Cluj-Napoca.
Reporter: Ce sunt virozele respiratorii și cum se deosebesc de alte tipuri de infecții respiratorii? Nour Abdul-Halim: Virozele respiratorii sunt infecții cauzate de diverse tipuri de virusuri, care afectează sistemul respirator, începând de la nas și gât, până la plămâni.
Ele se deosebesc de infecțiile bacteriene prin faptul că nu necesită tratament cu antibiotice.
Simptomele pot fi asemănătoare, dar evoluția virozelor este de obicei mai rapidă și mai puțin severă decât în cazul infecțiilor bacteriene.
Reporter: Care sunt cele mai frecvente viroze cu care se confruntă pacienții pe parcursul unui an?Nour Abdul-Halim: Cele mai frecvente viroze sunt răceala comună (cauzată de rinovirusuri), gripa (cauzată de virusurile gripale), virozele paragripale și, mai recent, infecțiile cu coronavirusuri.
Acestea apar cel mai des în perioadele reci ale anului, dar pot apărea și vara, în special virozele enterovirale.
Reporter: În ce perioade ale anului virozele sunt mai frecvente și de ce? Cum se transmit cel mai frecvent virozele respiratorii?Nour Abdul-Halim: Virozele sunt întâlnite pe parcursul întregului an, dar sunt mai frecvente în sezonul rece, toamna și iarna.
Acest lucru se datorează mai multor factori legați de condițiile specifice acestei perioade.
Deși frigul în sine nu este cauza principală, el contribuie la un mediu mai uscat, care favorizează supraviețuirea virusurilor respiratorii, cum ar fi virusul gripal.
De asemenea, în sezonul rece, oamenii petrec mai mult timp în interior, în spații închise și aglomerate, ceea ce facilitează răspândirea infecțiilor.
Temperaturile scăzute și aerul uscat pot usca membranele mucoase ale căilor respiratorii, care sunt esențiale pentru prinderea și eliminarea virusurilor.
Astfel, aceste condiții contribuie la o creștere a numărului de viroze în sezonul rece.
Reporter: Cum se transmit cel mai frecvent virozele respiratorii?Nour Abdul-Halim: Virozele se transmit prin picături de salivă sau secreții nazale care ajung în aer atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește.
Se pot transmite și prin contactul cu suprafețe contaminate, urmat de atingerea feței (nas, gură, ochi).
Reporter: Ce măsuri preventive ar trebui să ia oamenii pentru a reduce riscul de infectare cu o viroză?Nour Abdul-Halim: Deși niciuna dintre aceste măsuri nu oferă protecție 100%, oamenii pot reduce riscul de a contracta o viroză prin câțiva pași simpli.
Spălarea frecventă a mâinilor, reducerea contactului apropiat cu persoanele bolnave, chiar dacă uneori este dificil, dar pe cât posibil, purtarea măștii în locuri aglomerate și aerisirea corespunzătoare a spațiilor sunt esențiale.
În plus, un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată ce include alimente integrale, fructe și legume proaspete, alături de suplimente precum zincul, care susțin funcția imunitară, și odihnă adecvată, ajută la întărirea sistemului imunitar și reduce vulnerabilitatea la infecții.
Reporter: Există categorii de persoane mai vulnerabile la viroze? Cum le afectează acestea?Nour Abdul-Halim: Copiii mici, vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu boli cronice (diabet, boli de inimă, astm) sunt mai vulnerabile la viroze.
Persoanele care fac parte din aceste categorii au un sistem imunitar mai slab sau au un risc mai mare de complicații, cum ar fi pneumonia sau bronșita, care pot duce la nevoia de internare și ședere îndelungată la spital.
Reporter: Ce măsuri suplimentare ar trebui să ia aceștia pentru a se proteja?Nour Abdul-Halim: Vârstnicii și copiii ar trebui să respecte măsuri riguroase de igienă și să evite expunerea la persoane bolnave.
Vaccinarea, atât împotriva gripei, cât și a pneumoniei, este recomandată pentru a preveni complicațiile.
Un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată bogată în legume și fructe, odihnă adecvată, activitate fizică zilnică și suplimente de vitamina D, este de asemenea esențial pentru menținerea sănătății.
Reporter: Cum influențează igiena personală și distanțarea socială răspândirea virozelor?Nour Abdul-Halim: Igiena personală, în special spălarea corectă a mâinilor cu apă și săpun, și evitarea atingerii feței sau frecării ochilor, este esențială pentru prevenirea infectării cu virusuri respiratorii.
Distanțarea socială limitează expunerea la particulele virale eliminate de persoanele infectate, deși uneori este greu de pus în practică.
Totuși, persoanele care sunt răcite ar trebui, pe cât posibil, să respecte o distanță față de persoanele cu imunitate scăzută precum nou-născuții, vârstnicii de peste 70 de ani, gravidele și pacienții cu afecțiuni care le afectează sistemul imunitar.
Este important de menționat că persoanele sănătoase și copiii mai mari de un an își dezvoltă sistemul imunitar prin expunerea la virusuri, iar răcelile ocazionale fac parte din viață și sunt normale.
Reporter: Cum putem diferenția între o viroză obișnuită și gripă sau COVID-19, având în vedere simptomele comune?Nour Abdul-Halim: Deși simptomele pot fi similare (febră, tuse, dureri musculare, frisoane), gripa și COVID-19 tind să se manifeste într-o formă mai severă.
Acestea pot include dificultăți de respirație, oboseală extremă și febră mare, de până la 39°C.
Este recomandat să contactați medicul de familie în ziua în care apar aceste simptome și să efectuați un test rapid combinat care detectează atât COVID-19, cât și gripa (înainte sau în cabinetul medicului).
Mențineți legătura cu medicul de familie în cazul în care diagnosticul nu este clar sau dacă starea nu se îmbunătățește în 2-3 zile.
Reporter: Când ar trebui un pacient să consulte un medic pentru simptomele unei viroze, în loc să aștepte să treacă de la sine?Nour Abdul-Halim: Dacă simptomele sunt ușoare, majoritatea virozelor pot fi gestionate acasă cu odihnă și hidratare.
Totuși, dacă simptomele se agravează, cum ar fi febră mare de 2-3 zile, dificultăți în respirație sau dureri în piept, sau dacă persistă mai mult de 7-10 zile, este important să consultați medicul de familie.
Medicul poate oferi un diagnostic, tratamente adecvate și monitorizare pentru a preveni complicațiile și a asigura o recuperare corectă.
Reporter: Există metode eficiente de diagnosticare a diferitelor viroze sau diagnosticul este în mare parte clinic?Nour Abdul-Halim: Diagnosticul pentru majoritatea virozelor este clinic, bazat pe simptome și istoricul pacientului.
Totuși, pentru gripă și COVID-19 există teste specifice (teste rapide antigen, PCR) care pot confirma infecția.
Aceste teste sunt utile mai ales pentru a diferenția între diverse infecții virale și pentru adaptarea tratamentului.
Reporter: Care este protocolul general de tratament pentru viroze? Se recomandă antibioticele în astfel de cazuri?Nour Abdul-Halim: În majoritatea cazurilor, virozele nu necesită tratament medicamentos specific.
Protocolul general include repaus, hidratare adecvată, și utilizarea de antitermice și antiinflamatoare pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi febra și durerea.
Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor și, prin urmare, nu sunt recomandate pentru tratamentul virozelor.
Ele sunt indicate doar în cazurile în care viroza persistă și slăbește sistemul imunitar, permițând apariția unei infecții bacteriene secundare.
În aceste situații, unde simptomele se agravează sau durează mai mult de 7 zile, este esențial să mențineți legătura cu medicul de familie pentru o evaluare adecvată și pentru a decide dacă antibioticele sunt necesare.
Reporter: Ce remedii sau medicamente recomandă medicii de familie pentru gestionarea simptomelor?Nour Abdul-Halim: Medicamentele simptomatice, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, sunt recomandate pentru reducerea febrei și durerilor.
Spray-urile nazale și pastilele de supt sunt utile pentru ameliorarea durerilor de gât.
De asemenea, este important să mențineți o hidratare adecvată, consumând minim 1,5 litri de lichide pe zi.
Lichidele calde, precum ceaiul și supa bogată în legume, alături de fructele de sezon, pot ajuta la calmarea iritațiilor gâtului și la reducerea congestiei.
Reporter: Care este rolul vaccinurilor, cum ar fi cel antigripal, în prevenirea sau reducerea impactului virozelor?Nour Abdul-Halim: Vaccinurile, în special cel antigripal, joacă un rol esențial în prevenirea infectării sau în reducerea severității bolii.
Vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată, mai ales pentru persoanele vulnerabile, deoarece virusurile gripale suferă mutații frecvente.
Reporter: Cum afectează virozele copiii și cum diferă simptomele și gestionarea la aceștia față de adulți?Nour Abdul-Halim? Copiii pot manifesta simptome mai ușoare decât adulții, dar în același timp sunt mai predispuși la complicații, cum ar fi otita medie sau bronșiolita.
La copii, febra poate fi mai frecventă, iar gestionarea acesteia implică adesea monitorizarea atentă a simptomelor.
Este important să mențineți legătura cu medicul de familie, în special dacă evoluția nu este favorabilă după consult și primirea tratamentului corespunzător.
Reporter: Ce sfaturi aveți pentru părinți privind protejarea copiilor de viroze în comunitățile școlare sau grădinițe?Nour Abdul-Halim: Deși părinții își doresc să-și vadă copiii mereu sănătoși, expunerea la diverse medii face parte din dezvoltarea imunității.
Nu putem proteja copiii 100% de viroze, iar personalul de la școli nu poate identifica întotdeauna copiii bolnavi.
Totuși, există câteva măsuri care pot fi luate pentru a reduce riscurile.
Încurajați spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun și asigurați-vă că vaccinările sunt la zi.
Când copilul prezintă simptome precum febră mare sau dificultăți în respirație, țineți-l acasă pentru a preveni răspândirea bolilor.
Aerisirea regulată a spațiilor și evitarea aglomerărilor, deși nu întotdeauna ușor de aplicat, sunt măsuri suplimentare care pot ajuta.
Aceste măsuri contribuie la un mediu mai sănătos pentru toți copiii.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
