Sursa foto: X Preşedintele finlandez Alexander Stubb consideră că puterile occidentale, inclusiv Statele Unite, ar trebui să ridice restricţiile privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident pentru lovituri cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Rusiei.
Într-un interviu acordat The New York Times, Stubb a îndemnat aliaţii din Occidentul global, inclusiv SUA, „să permită Ucrainei să lupte fără o mână legată la spate” şi să ridice restricţiile privind loviturile cu rază lungă de acţiune.
Vezi mai multe articole din categoria externe „Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, începând cu finanţarea, începând cu muniţia, începând cu vehiculele şi, de asemenea, permiţând Ucrainei să folosească armele aşa cum doreşte, atâta timp cât este în legitimă apărare şi în cadrul normelor internaţionale”, a adăugat el.
Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a susţinut pe 23 septembrie, în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, că ţara sa nu a sprijinit niciodată invazia Rusiei în Ucraina şi a negat furnizarea de rachete balistice Rusiei, relatează The Guardian.
Washingtonul a confirmat, la 10 septembrie, relatările anterioare ale mass-media potrivit cărora Rusia a primit transporturi de rachete balistice iraniene cu rază scurtă de acţiune Fath-360.
Cu o zi înainte, Iranul a negat că ar fi livrat rachete balistice Rusiei, susţinând că rapoartele în curs erau „război psihologic”.
Anton Korynevych, agent al Ucrainei şi ambasador itinerant al Ministerului de Externe al Ucrainei, a articulat poziţia Kievului în timpul audierilor orale la Tribunalul de Arbitraj de la Haga cu privire la drepturile Ucrainei în Marea Neagră, Marea Azov şi strâmtoarea Kerch, scrie Ukrainska Pravda.
Observând că Ucraina prezintă dovezi ale numeroaselor încălcări ale dreptului maritim de către Rusia, Korynevych a subliniat că „Rusia nu are dreptul să rescrie dreptul mării”.
El a menţionat că Rusia susţine că toţi cei 37 600 km² din Marea Azov sunt ape interne, care nu sunt acoperite de Convenţia ONU privind dreptul mării.
Un proiect de informaţii open-source, MeNMyRC, a raportat pe 19 septembrie că un test de lansare a rachetei balistice intercontinentale (ICBM) ruseşti RS-28 Sarmat s-a încheiat cu un eşec la Cosmodromul Plesetsk, pe baza analizei imaginilor satelitare, relatează The Kyiv Independent.
Racheta, parte a arsenalului nuclear al Rusiei şi cunoscută sub numele de „Satan II”, ar fi fost detonat în silozul său, creând un crater mare şi distrugând locul de testare.
Racheta Sarmat, care a fost pusă în serviciu în 2023, a fost concepută ca înlocuitor pentru rachetele balistice R-36 din perioada Războiului Rece.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat dezvoltarea acestei rachete în 2018, ca parte esenţială a strategiei nucleare a Rusiei.
Cu toate acestea, dezvoltarea sa a fost afectată de erori tehnice şi întârzieri, acest test recent marcând al patrulea eşec de la punerea în funcţiune.
Singura lansare de succes a avut loc în aprilie 2022.
Întreţinerea rachetei a fost gestionată anterior de Ucraina, dar cooperarea a încetat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Problemele continue din programul Sarmat ridică îngrijorări cu privire la fiabilitatea capacităţilor de descurajare nucleară ale Rusiei.
