Războiul din Ucraina, ziua 937.
ISW: Armata ucraineană are nevoie de o creştere a armelor mecanizate pentru a spori capacităţile de luptă / Marea Britanie nu va permite Ucrainei să lovească ţinte din Rusia fără acordul SUA „De asemenea, ordinul ar trebui să conţină o prevedere conform căreia persoanele deja mobilizate cu aptitudine limitată nu vor participa la acţiuni de asalt”, a afirmat Preşedintele Verkhovna Rada (Rada Supremă).
Ministerul rus al Apărării a afirmat la 17 septembrie că a respins noile încercări ale Ucrainei de a pătrunde în regiunea rusă Kursk, la vest de teritoriile controlate în prezent.
Vezi mai multe articole din categoria externe Lovitura a distrus atât infrastructura de depozitare, cât şi tone de muniţie pe care trupele ruse le depozitau pentru a le folosi împotriva Ucrainei, a declarat marina ucraineană.
La reuniunea Comitetului de coordonare a parteneriatului dintre regiunea Nikolaev şi Danemarca, a fost aprobat un nou pachet de ajutor în valoare de 44 de milioane de euro.
Şeful Administraţiei militare regionale Nikolaev, Vitalii Kim, a scris despre acest lucru pe Facebook, relatează Ukrinform.
„Danemarca alocă regiunii Nikolaev un nou pachet de ajutoare în valoare de 44 de milioane de euro”, a scris Kim.
Niciunul dintre planurile elaborate de Ucraina pentru a pune capăt războiului cu Rusia nu prevede o încetare a focului sau cedarea de teritorii Moscovei, a declarat Mykhailo Podolyak, un consilier al Biroului prezidenţial.
„Îngheţarea conflictului nu va duce la sfârşitul războiului, ci doar la obţinerea de către Rusia a oportunităţii de a acumula resurse suplimentare şi de a trece la a treia etapă a războiului cu mai multe ucideri în masă ale civililor din Ucraina”, a declarat Podolyak.
„Nu există niciun concept de cedare a teritoriilor, nu există niciun concept de îngheţare a conflictului”, a adăugat el.
Kievul a respins în mod repetat orice încetare a focului sau întrerupere temporară a ostilităţilor, afirmând că aceasta ar oferi doar o fereastră Rusiei de a-şi regrupa forţele.
Luna trecută, Zelenski a declarat că operaţiunile Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia fac parte din „Planul său de victorie”.
Celelalte aspecte ale planului includ participarea Ucrainei la infrastructura globală de securitate, presarea Rusiei să pună capăt războiului prin mijloace diplomatice şi un aspect economic, a declarat Zelenski fără a dezvălui alte detalii.
Potrivit lui Zelenski, planul este finalizat în proporţie de peste 90%, iar Kievul se pregăteşte să îl prezinte aliaţilor săptămâna viitoare.
Ucraina se pregăteşte pentru un al doilea summit al păcii.
Primul a avut loc în Elveţia în iunie şi la care Rusia nu a fost invitată.
Kievul a declarat că intenţionează să invite un reprezentant rus la a doua conferinţă.
De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, aproximativ un milion de ucraineni şi ruşi au fost răniţi sau ucişi, scrie publicaţia The Wall Street Journal (WSJ), care citează surse confidenţiale.
Potrivit unei „estimări ucrainene confidenţială de la începutul acestui an”, pierderile Kievului se ridică la 80.
000 de soldaţi ucişi şi 400.
000 de răniţi, în timp ce Moscova ar avea 200.
000 de morţi şi 400.
000 de răniţi, relevă sursa citată.
Germania va oferi un ajutor suplimentar de 100 de milioane de euro Ucrainei în această iarnă, a anunţat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, în timpul unei vizite în Moldova pe 17 septembrie, relatează Reuters.
Rusia planifică din nou un „război de iarnă cu scopul de a face viaţa oamenilor din Ucraina cât mai teribilă posibil”, a declarat Baerbock înaintea unei conferinţe ministeriale la Chişinău.
Ucrainenii au trăit cu întreruperi intermitente de energie electrică pe tot parcursul verii şi toamnei de când Rusia şi-a intensificat campania de atacuri asupra infrastructurii energetice.
Uniunea Europeană pregăteşte un plan de împrumuturi în valoare de până la 40 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, după ce Ungaria a blocat un împrumut comun cu Statele Unite, relatează Financial Times, citat de The Kyiv Independent.
Propunerea vine pe fondul unui acord din cadrul G7, din luna iunie, care prevedea un împrumut de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina.
Din această sumă, SUA şi UE ar fi trebuit să acopere câte 20 miliarde de dolari fiecare, iar restul de 10 miliarde să fie asigurat de Marea Britanie, Canada şi Japonia.
Vinerea trecută, liderul rus Vladimir Putin a semnat un decret privind creşterea plafonului de personal în armată cu 170.
000, la 1,32 milioane.
Acest lucru ar putea însemna că autorităţile ar putea relua mobilizarea încă din luna decembrie a acestui an, afirmă şeful organizaţiei pentru drepturile omului Citizen.
Army.
Law, Serghei Krivenko, relatează Ukrinform.
Ruşii au lansat un atac pe scară largă cu drone Shahed asupra oraşului Sumî în noaptea de 16-17 septembrie, anunţă Administraţia militară a regiunii, potrivit Ukrainska Pravda.
Fiecare ţară NATO va putea lua o decizie individuală cu privire la posibilitatea de a permite Ucrainei să utilizeze arme occidentale pentru lovituri cu rază lungă de acţiune în Rusia, a declarat şeful NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat postului de radio LBC din Marea Britanie, scrie Kyiv Independent.
El a subliniat importanţa consultărilor în privinţa unor astfel de decizii.
„Este de competenţa fiecărui aliat să ia aceste decizii, dar este important să ne consultăm îndeaproape cu privire la aceste aspecte”, a declarat Stoltenberg.
Preşedintele kazah Kassym-Jomart Tokayev i-a spus cancelarului german Olaf Scholz în timpul unei vizite la Astana pe 16 septembrie că „Rusia nu poate fi învinsă în sens militar”, notează Kyiv Independent.
De la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, Kazahstanul a refuzat să renunţe la relaţia sa de lungă durată cu Moscova.
„Este un fapt că Rusia nu poate fi învinsă în sens militar”, i-a spus Tokayev lui Scholz, în ceea ce a fost unul dintre cele mai clare exemple ale abordării pragmatice a Kazahstanului faţă de Rusia în contextul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Marea Britanie nu va permite Ucrainei să lovească ţinte ruseşti cu arme cu rază lungă de acţiune fără acordul SUA, deoarece utilizarea sistemelor de ghidare americane este esenţială în această chestiune, relatează publicaţia The Times, citată de Ukrainska Pravda.
Preşedintele Zelenski a îndemnat atât Marea Britanie, cât şi SUA să îşi depăşească „teama” şi să dea dovadă de „determinare” în această chestiune.
Armata ucraineană are nevoie de o creştere a armelor mecanizate, în special vehicule blindate de transport de trupe (APC), vehicule de luptă ale infanteriei Bradley şi tancuri, pentru a spori capacităţile de luptă, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cea mai recentă raportare.
Forţele ucrainene au rezolvat, parţial, problema lipsei de muniţie de artilerie, cauzată de întârzierile în acordarea ajutorului occidental, prin utilizarea dronelor FPV pentru a contracara atacurile infanteriei şi ale vehiculelor blindate ruseşti, scrie Ukrainska Pravda.
De asemenea, Ucraina a început să crească producţia internă de obuze de artilerie de 155 mm în timpul războiului, iar începând din 2022, Ucraina a depus eforturi pentru a-şi extinde producţia de vehicule blindate, inclusiv APC-uri, dar este încă incapabilă să producă tancuri complete.
