Turnul Bisericii „Sfântul Mihail” a avut de la bun început 5 clopote, dar dintre acestea se mai păstrează doar unul singur, care datează de la 1657 și cântărește 280 de kg.
Restul clopotelor au fost topite în timpul Primului Război Mondial.
În anul 1924, cele 4 clopote au fost refăcute în atelierul maestrului Frigyes Hőnig din Arad.
Cel mai mare dintre ele este clopotul care poartă numele de Sf.
Mihail și care are un diametru de 178 de cm și 2.
700 de kg.
Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Cluj, un simbol al oraşului şi a două că mărime din România, a fost în reabilitare pe fonduri europene.
Firma de construcții care s-a ocupat de renovarea Bisericii Sfântul Mihai din Piața Unirii este KÉSZ România.
Biserica romano-catolică a obţinut de la Uniunea Europeană un sprijin de 18 milioane de lei pentru renovarea clădirii-monument, ale cărei costuri totale se ridică la 22 de milioane de lei, potrivit portalului maszol.
ro.
Contractul de finanţare a fost semnat de protopopul Sándor Kovács, în octombrie 2017, cu două luni înainte de moartea sa.
Redeschiderea pentru public a bisericii renovate era planificată să aibă loc în toamna anului 2021.
Biserica a fost dotată cu un sistem de iluminare şi o reţea electrică modernă, precum şi cu un sistem de încălzire, iar turnul urmează să fie deschis în mod permanent pentru vizitatori.
Aici vor fi expuse câteva dintre altarele în stil baroc, înlăturate din biserică în 1951.
Construcţia de lungă durată a bisericii gotice a început în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi s-a încheiat în prima jumătate a secolului al XV-lea.
Actualul turn, în stil neogotic, a fost construit între 1837 şi 1859.
În timpul ultimei intervenţii majore, cea din 1951, bolta barocă deteriorată a sanctuarului a fost demolată, fiind reconstruită bolta gotică originală din beton armat.
Tot atunci au fost restaurate şi acele picturi, care sunt vizibile şi astăzi pe pereţii bisericii.
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania.
Edificiul a fost ridicat în Piața Centrală și se numără printre monumentele emblematice ale orașului.
Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Biserica Sf.
Mihail din Cluj este unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri.
Regele Carol Robert de Anjou a acordat printr-un act eliberat la 19 august 1316 o serie de privilegii și libertăți Clujului, printre care era și dreptul orașului de a-și alege liber preotul și parohul.
Această libertate s-a materializat inclusiv prin ridicarea unei biserici parohiale.
Biserica a fost înălțată pe un teren care servise drept cimitir și unde existase o capelă dedicată Sf.
Iacob.
Au fost proiectate două turnuri pentru fațada principală, dar nu a fost ridicat decât cel de nord-vest între 1511-1543.
În 1697 turnul a fost distrus ca urmare a unui incendiu și reconstruit în stil baroc în 1744.
Acesta a trebuit demolat însă în 1763, după ce un cutremur îl deteriorase foarte mult, aflându-se în pericol de prăbușire.
În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic, de pe fațada de nord, fiind terminat în 1860.
Turnul a rămas și astăzi ca cel mai înalt turn de biserică din România.
În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase: astfel, în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a fost atribuită cu forță comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei.
De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I.
Aici au fost investiți principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
