Războiul din Ucraina, ziua 924.
Ucraina intenţionează să păstreze pe termen nedeterminat teritoriul rusesc cucerit / Schimbări majore în guvernul Ucrainei Berlinul a comandat încă 17 sisteme de apărare aeriană IRIS-T pentru Ucraina, a declarat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, potrivit Bloomberg.
Noile 17 unităţi vor fi trimise Ucrainei pe lângă alte şapte sisteme care au fost deja livrate.
Ucraina se poate aştepta să primească încă patru sisteme IRIS-T până la sfârşitul anului 2024, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Wolfgang Buchner, în august.
Vezi mai multe articole din categoria externe Până în 2026, Ucraina ar trebui să primească 24 de sisteme IRIS-T din Germania – 12 cu rază medie de acţiune şi 12 cu rază scurtă de acţiune – a declarat pentru Bloomberg un oficial guvernamental german anonim.
„Acest lucru arată că sprijinul german pentru Ucraina nu se opreşte”, a declarat Scholz.
Potrivit cancelarului, Germania a planificat şi a asigurat finanţarea şi acordurile în avans „astfel încât Ucraina să poată continua să se bazeze pe deplin” pe Berlin în viitor.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că armata ucraineană îndeplineşte toate sarcinile stabilite în operaţiunile sale din regiunea rusă Kursk.
„Este foarte important ca absolut toate sarcinile stabilite în operaţiunea noastră din Kursk să fie îndeplinite”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn, după ce s-a referit la rapoartele de pe linia frontului prezentate de comandantul şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski.
Bombardamentele ucrainene asupra unui sat de frontieră rusesc din regiunea Belgorod au ucis miercuri trei persoane, a declarat guvernatorul rus.
„Satul Novaya Tavolzhanka .
.
.
a fost bombardat în mod repetat de forţele armate ucrainene.
Cel mai rău lucru s-a întâmplat, trei civili au fost ucişi”, a declarat guvernatorul Belgorodului, Vyacheslav Gladkov, într-o postare pe Telegram.
Cel mai important funcţionar al Uniunii Europene în domeniul migraţiei şi-a exprimat miercuri îngrijorarea cu privire la un program maghiar de vize de muncă deschis cetăţenilor din Rusia şi Belarus, în timp ce atacurile de sabotaj şi acuzaţiile de spionaj stârnesc îngrijorare în întreaga Europă.
Ungaria a extins programul său de vize pentru cetăţenii din Rusia şi Belarus în momentul preluării preşedinţiei rotative a UE în iulie.
Acest lucru s-a întâmplat în timp ce prim-ministrul Viktor Orban călătorea la Moscova pentru discuţii cu Vladimir Putin, o călătorie criticată de omologii săi din UE.
„Este un pic ciudat să primim în mod special cetăţeni din Rusia şi Belarus într-o situaţie în care ştim că aceste ţări sunt ostile Uniunii Europene”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în faţa deputaţilor europeni.
Armata germană operaţionalizat un prim sistem de apărare aeriană Iris-T pe propriul său teritoriu, după ce a livrat mai multe astfel de sisteme în Ucraina, devastată de război, pentru a intercepta rachete, drone şi rachete ruseşti.
Cancelarul Olaf Scholz a declarat că sistemul sol-aer face parte dintr-o consolidare a apărării germane şi europene, lansată după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat invazia Ucrainei în 2022.
„Rusia se reînarmează masiv de mulţi ani, în special în domeniul rachetelor şi rachetelor de croazieră”, a declarat Scholz la ceremonia de inaugurare la o bază din Todendorf, în apropiere de oraşul nordic Hamburg.
Putin a încălcat tratatele de dezarmare şi „a desfăşurat rachete până la Kaliningrad”, o exclavă rusă situată la aproximativ 530 de kilometri de Berlin, a adăugat el.
Germania nu va slăbi sprijinul militar pentru Ucraina, a declarat miercuri cancelarul Olaf Scholz, încercând să risipească temerile că Berlinul ar putea dezamăgi Kievul, pe fondul unei restrângeri a bugetului şi al informaţiilor din presă privind îngheţarea noilor ajutoare militare.
„Sprijinul Germaniei pentru Ucraina nu va înceta.
Am luat măsuri, am încheiat acorduri de apărare şi am asigurat finanţarea în timp util, astfel încât Ucraina să poată continua să se bazeze pe noi pe deplin în viitor”, a declarat Scholz.
Acţiunile europene din domeniul apărării au scăzut la jumătatea lunii august, după ce ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung a relatat că Ministerul german de Finanţe nu va aproba cereri suplimentare de ajutor militar pentru Ucraina din cauza reducerii cheltuielilor bugetare.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, răspunzând la o întrebare privind posibila livrare de rachete americane cu rază lungă de acţiune în Ucraina, a avertizat miercuri Statele Unite să nu glumească pe seama „liniilor roşii” ale Rusiei.
Lavrov a declarat că SUA pierd din vedere sentimentul de descurajare reciprocă care a stat la baza echilibrului de securitate dintre Moscova şi Washington încă din timpul Războiului Rece şi că acest lucru este periculos.
El a comentat un raport Reuters conform căruia Washingtonul aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră JASSM cu rază lungă de acţiune, care ar putea ajunge în interiorul Rusiei, rachete solicitate intens de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Parlamentul Ucrainei a început să voteze cu privire la demisiile ministeriale majore anunţate ieri.
Parlamentul nu a reuşit să îl demită pe şeful fondului proprietăţii de stat, Vitaliy Koval, în primul vot, au declarat parlamentarii, scrie Sky News.
De asemenea, Parlamentul nu a susţinut propunerea de demitere a Irynei Vereshchuk din funcţia de viceprim-ministru – ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar.
Vladimir Putin s-a întors din controversata sa călătorie în Mongolia şi vizitează astăzi oraşul estic Vladivostok, scrie Sky News.
El s-a întâlnit cu vicepreşedintele chinez Han Zheng la Forumul Economic de Est, înainte de a discuta cu comandantul flotei ruse din Pacific, amiralul Viktor Liina, la baza navală a Flotilei Primorye a flotei ruse din Pacific.
Doi cercetători americani susţin că au identificat locul probabil de lansare în Rusia a 9M730 Burevestnik, o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară pe care preşedintele Vladimir Putin a salutat-o ca fiind „invincibilă”, relatează agenţia Reuters, citată de Kyiv Independent.
Locul este adiacent unei instalaţii de stocare a focoaselor nucleare cunoscută sub numele de Vologda-20 sau Chebsara, situată la aproximativ 475 km nord de Moscova.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba – care şi-a depus demisia miercuri – consideră că este posibil ca Ucraina să fie invitată să adere la NATO înainte de summitul Alianţei din Olanda din 2025.
Kuleba a precizat, în cadrul unui interviu pentru CNN, că nu este vorba despre o aderare imediată la Alianţă, ci mai degrabă despre o invitaţie care ar trimite un semnal de claritate şi certitudine politică.
„Pentru noi, problema invitaţiei este încă pe masă, aducem acest punct în discuţiile cu aliaţii noştri, în primul rând cu Statele Unite”, a afirmat acesta.
Bilanţul atacului rusesc asupra oraşului Poltava a crescut la 53 de morţi, mai multe persoane fiind căutate sub dărâmături, anunţă Svitlana Rybalko, purtător de cuvânt al Serviciului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei în regiunea Poltava.
Echipele de intervenţie continuă să îndepărteze dărâmăturile după greva rusească din 3 septembrie asupra oraşului Poltava, unde 13 persoane ar putea fi prinse sub dărâmături.
Statele Unite nu şi-au schimbat poziţia cu privire la loviturile Ucrainei în profunzimea teritoriului rus cu ajutorul armelor furnizate de SUA, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, relatează Ukrainska Pravda.
„În ceea ce priveşte orice modificări ale politicii noastre, eu nu voi avea nimic de oferit [ca informaţie despre o schimbare de poziţie a SUA].
Din nou, nu a existat nicio schimbare (cu privire la loviturile ucrainene în interiorul Rusiei – n.
r.
)”, a subliniat Ryder.
Mai multe explozii puternice au fost auzite în Lviv în timpul alertei de raid aerian miercuri dimineaţă, relatează Ukrinform.
Cel puţin şase civili au fost răniţi, iar mai multe clădiri din apropierea gării centrale au luat foc în urma atacului.
Lviv, situat la aproximativ 540 de kilometri vest de Kiev, rămâne una dintre ţintele frecvente ale atacurilor ruseşti cu drone şi rachete.
Oraşul se află la aproximativ 70 de kilometri est de graniţa cu Polonia.
Ucraina intenţionează să păstreze pe termen nelimitat teritoriul rusesc cucerit în invazia surpriză din regiunea de frontieră Kursk, luna trecută, a declarat Volodimir Zelenski pentru NBC News.
Preşedintele ucrainean a declarat într-un interviu exclusiv că deţinerea teritoriului face parte integrantă din „planul său de victorie” pentru a-l forţa pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor şi să pună capăt războiului.
El a spus că va prezenta propunerea partenerilor internaţionali, inclusiv SUA.
Părând apoi să confirme că trupele ucrainene se vor retrage în cele din urmă, Zelenski a declarat că Ucraina nu are „nevoie de teritoriul lor”.
„Nu vrem să aducem acolo modul nostru de viaţă ucrainean”, a spus el.
