Sursa foto: Hepta / Mediafax Foto Ucraina intenţionează să păstreze pe termen nelimitat teritoriul rusesc cucerit în invazia surpriză din regiunea de frontieră Kursk, luna trecută, a declarat Volodimir Zelenski pentru NBC News.
Preşedintele ucrainean a declarat într-un interviu exclusiv că deţinerea teritoriului face parte integrantă din „planul său de victorie” pentru a-l forţa pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor şi să pună capăt războiului.
Vezi mai multe articole din categoria externe El a spus că va prezenta propunerea partenerilor internaţionali, inclusiv SUA.
Părând apoi să confirme că trupele ucrainene se vor retrage în cele din urmă, Zelenski a declarat că Ucraina nu are „nevoie de teritoriul lor”.
„Nu vrem să aducem acolo modul nostru de viaţă ucrainean”, a spus el.
Volodimir Zelenski l-a demis pe şeful adjunct al biroului preşedintelui ucrainean, Rostyslav Shurma, potrivit unui decret publicat pe site-ul preşedinţiei.
Presa din Ucraina scrie că demiterea lui Shurma, care a preluat funcţia în noiembrie 2021, era analizată de parlament, notează Sky News.
Decretul nu explică motivul demiterii.
Oslo a contribuit cu 570 de milioane de coroane norvegiene (aproximativ 53,3 milioane de dolari) pentru achiziţionarea mai multor drone şi sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina, a anunţat guvernul norvegian.
Donaţia este făcută prin intermediul Fondului internaţional pentru Ucraina (IFU), în cooperare cu Regatul Unit, Lituania şi Ţările de Jos.
Tranşa include drone şi apărare aeriană pentru a proteja populaţia şi infrastructura Ucrainei de atacurile ruseşti.
„Ucraina are o nevoie urgentă de mai multe echipamente militare pentru a se proteja împotriva războiului de agresiune rusesc.
Împreună cu alte ţări, Norvegia va face tot posibilul pentru a contribui”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Bjorn Arild Gram.
Volodimir Zelenski a declarat că l-a îndemnat pe prim-ministrul canadian să „consolideze pledoaria” pentru ca aliaţii Ucrainei să îi permită să lovească adânc în Rusia.
Preşedintele ucrainean a declarat că a vorbit astăzi la telefon cu Trudeau, cei doi lideri discutând, de asemenea, despre operaţiunea de salvare în curs în Poltova.
Kievul solicită de mult timp permisiunea de a efectua atacuri cu rază lungă de acţiune asupra obiectivelor militare din Rusia.
Zelenski a declarat ieri că partenerii occidentali ar trebui nu numai să permită atacurile, ci şi să furnizeze armele necesare pentru ca astfel de lovituri să aibă loc.
Cel puţin 51 de persoane sunt acum confirmate ca fiind decedate în atacul rusesc asupra Poltava de astăzi.
Biroul procurorului general al Ucrainei a furnizat această actualizare.
Salvatorii şi o echipă de investigaţie lucrează încă la locul atacului, iar numărul victimelor este încă în curs de clarificare, au transmis autorităţile într-o postare pe Telegram.
Şeful regiunii Poltava, Philip Pronin, a declarat anterior că sunt cel puţin 219 persoane rănite.
Numărul persoanelor ucise în atacul cu rachete balistice ruseşti asupra oraşului Poltava din centrul Ucrainei a crescut la 49, potrivit unui oficial.
Şeful regional Philip Pronin a declarat pe Telegram că sunt cel puţin 49 de decese, în timp ce 219 persoane au fost rănite.
„Echipele de căutare lucrează în continuare”, a scris el.
„Durere şi tristeţe de nedescris.
Memoria eternă a celor morţi”.
Două rachete balistice au lovit o unitate de învăţământ şi o unitate spitalicească, fiind unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul conflictului.
Şeful Agenţiei Nucleare a ONU, Rafael Grossi, s-a întâlnit marţi la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei vizite planificate la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia.
Grossi a declarat presei că situaţia de la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, este „foarte fragilă”.
umărul morţilor din Poltava a crescut la 47, iar 206 persoane au fost rănite, declară prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.
Ea descrie atacul drept o „tragedie” şi spune că Rusia „ne ia mereu cel mai valoros lucru – viaţa”, conform BBC.
Liderul regional din Poltava, Philip Pronin, a anunţat trei zile de doliu.
Dmitri Medvedev, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a denunţat marţi, într-o declaraţie online, mandatul CPI împotriva lui Putin drept „ilegal”, iar pe cei care ar încerca să îl pună în aplicare drept „nebuni”, scrie The Guardian.
Peste 50 de ruşi din afara ţării au semnat o scrisoare deschisă prin care îndeamnă guvernul Mongoliei să îl „reţină imediat pe Vladimir Putin la sosirea sa”.
Luni, UE şi-a exprimat îngrijorarea că mandatul CPI ar putea să nu fie executat şi a declarat că şi-a împărtăşit îngrijorarea cu autorităţile mongole.
Bombardamentele ruseşti au deteriorat din nou una dintre cele două linii electrice care alimentează centrala nucleară (CN) Zaporojie, ocupată temporar de armata rusă, relatează Ukrinform.
Centrala nucleară de la Zaporojie este în prezent conectată la reţeaua electrică ucraineană printr-o singură linie electrică.
Dacă şi această linie este avariată, va apărea o situaţie de urgenţă din cauza pierderii alimentării externe a pompelor care răcesc miezul reactoarelor şi bazinele de combustibil de la ZNPP.
Rusia a lansat un atac asupra Ucrainei cu trei rachete balistice Iskander-M/KN-23, o rachetă ghidată Kh-59/69 şi 35 de drone Shahed-131/136 în noaptea de 2-3 septembrie.
Forţele ucrainene au reuşit să doboare 2 drone, 6 au fost pierdute din punct de vedere al localizării şi 2 au zburat spre Rusia şi spre părţile ocupate ale regiunii Doneţk, anunţă Forţele aeriene ucrainene.
„Ca urmare a eforturilor de luptă, 27 de drone de atac Shahed-131/136 au fost doborâte, 6 au fost pierdute din punct de vedere al localizării.
Nu au fost raportate pagube sau victime.
Două drone inamice au zburat spre regiunea Belgorod din Rusia şi spre [părţi ale] regiunii Doneţk ocupate”, se arată în comunicarea oficială.
Viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanishyna, este convinsă că acum este momentul potrivit pentru a ridica problema invitării Ucrainei la NATO.
Ea a declarat acest lucru într-un interviu pentru RBC-Ucraina.
„Fără îndoială, există o cale între invitaţie şi aderare.
Cred că acum este momentul potrivit pentru a aborda această problemă.
De ce? Pentru că avem deja o anumită experienţă a acestui război ca ţară.
Cunoaştem deja toate capacităţile privind coordonarea sprijinului militar.
Trebuie să privim spre viitor şi să planificăm mai strategic.
Sunt convins că invitaţia este tocmai o oportunitate de a forma acorduri individuale cu fiecare aliat cu privire la cum va arăta aderarea Ucrainei la NATO”, a declarat oficialul guvernamental.
Rafinăria de petrol Gazprom Neft din Moscova a suspendat operaţiunile la unitatea de rafinare Euro+ a uzinei în urma unui incendiu cauzat de un presupus atac ucrainean cu drone la scară largă asupra regiunii la 1 septembrie, a raportat Reuters, citând sursele sale.
Zeci de drone ar fi vizat mai multe regiuni ruseşti în cursul nopţii de 1 septembrie, inclusiv Moscova.
Situaţia în sectorul Pokrovsk din regiunea Doneţk este „dificilă”, dar trupele ruse nu au avansat în ultimele două zile, susţine preşedintele Volodimir Zelenski, citându-l pe comandantul-şef Oleksandr Sîrskîi.
Întrebat dacă a fost oportună lansarea incursiunii în Kursk, Zelenski a declarat că Rusia a redistribuit un „număr suficient de mare” de trupe din sectoarele Zaporojie şi Herson în regiunea Kursk, acolo unde forţele ucrainene au demarat o incursiune-surpriză la începutul lunii august.
La sfârşitul lunii august, Ucraina ar controla peste 1 290 de kilometri pătraţi şi 100 de aşezări, potrivit comandantului Sîrskîi.
