Ucraina nu a primit toate armele promise de Occident, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu prim-ministrul olandez Dick Schoof.
Ţările occidentale au permis în mare măsură Ucrainei să îşi folosească armele în incursiunea de la Kursk, însă SUA şi Regatul Unit şi-au menţinut restricţiile privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, precum ATACMS sau Storm Shadow, pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei.
Vezi mai multe articole din categoria externe „Avem nevoie nu numai de permisiune, ci şi de armele propriu-zise.
Nu am primit tot ceea ce vrem să folosim”, a declarat Zelenski.
Permisiunea de a folosi anumite arme cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Rusiei depinde de SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania, care au drone şi rachete relevante, a adăugat el, adăugând că „permisiunea nu este suficientă astăzi”.
Situaţia în sectorul Pokrovsk din regiunea Doneţk este „dificilă”, dar trupele ruse nu au avansat în ultimele două zile, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe 2 septembrie, citându-l pe comandantul-şef Oleksandr Sîrski.
Frontul de est de lângă Pokrovsk a fost scena unor lupte feroce timp de mai multe luni şi un punct central al ofensivei Rusiei în regiunea Doneţk.
Oraşul este un important centru logistic pentru forţele ucrainene.
Întrebat dacă a fost oportună lansarea incursiunii în Kursk, Zelenski a declarat că Rusia a redistribuit un „număr suficient de mare” de trupe din sectoarele Zaporojie şi Herson în regiunea Kursk.
În timp ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk intră în a patra săptămână, Ucraina ar controla peste 1.
290 de kilometri pătraţi şi 100 de aşezări, a declarat Sîrski la sfârşitul lunii august.
De asemenea, soldaţii ucraineni au luat peste 600 de prizonieri ruşi, a declarat Zelenski.
Kremlinul a declarat luni că preşedintele rus Vladimir Putin a sosit pentru o vizită de stat în Mongolia, care se află pe traseul unui nou gazoduct planificat să conecteze Rusia şi China.
Rusia poartă discuţii de ani de zile cu privire la construirea gazoductului care ar urma să transporte 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din regiunea Yamal către China prin Mongolia.
Noul prim-ministru olandez Dick Schoof a sosit în oraşul Zaporojie din sudul Ucrainei pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi a anunţa un nou pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de peste 200 de milioane de euro.
Aceasta este prima vizită a lui Schoof în Ucraina de la preluarea mandatului la începutul lunii iulie.
El l-a înlocuit pe Mark Rutte, care a fost desemnat oficial să fie următorul secretar general al NATO începând din octombrie.
„Fără exagerare, conducerea Ţărilor de Jos a ajutat Ucraina să protejeze mii şi mii de vieţi.
Relaţiile noastre sunt mai puternice ca niciodată.
Suntem umăr la umăr în urmărirea unei păci juste şi durabile”, a declarat Zelenski.
Pachetul de ajutor pentru Kiev va fi dedicat protejării şi reparării infrastructurii energetice a Ucrainei şi include fonduri suplimentare pentru ajutor umanitar.
„Oamenii din Ucraina au dreptul să trăiască în libertate şi securitate.
Iar oprirea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei este în interesul securităţii atât a Ţărilor de Jos, cât şi a întregii Europe”, a scris Schoof pe X.
Guvernul Finlandei intenţionează să interzică majorităţii cetăţenilor ruşi să cumpere proprietăţi imobiliare în ţară, în încercarea de a proteja securitatea naţională, a declarat luni ministrul Apărării, Antti Hakkanen.
Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia s-au deteriorat masiv în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, care a determinat Helsinki să adere la NATO după decenii de neutralitate.
Proiectul de lege propus îi va exclude de la interdicţie pe cei cu dublă cetăţenie şi pe cei ruşi care locuiesc permanent în Finlanda sau în alte ţări membre ale Uniunii Europene.
Decizia finală privind această interdicţie va fi supusă consultărilor cu experţii înainte de a fi intra la vot în Parlament.
Polonia şi ţările învecinate cu Ucraina sunt „responsabile pentru protejarea propriului spaţiu aerian”, în ciuda opoziţiei NATO, a declarat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times.
„Apartenenţa la NATO nu prevalează asupra responsabilităţii fiecărei ţări de a-şi proteja propriul spaţiu aerian – este datoria noastră constituţională”, a declarat Sikorski pentru sursa citată.
„Personal, sunt de părere că, atunci când rachetele ostile sunt pe cale să intre în spaţiul nostru aerian, ar fi legitimă autoapărarea (de a le lovi), deoarece odată ce trec în spaţiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva este semnificativ”, a completat acesta.
Forţele ucrainene au distrus luni dimineaţă 22 din cele 35 de rachete şi 20 din cele 23 de drone de atac lansate de Rusia, anunţă Forţele aeriene ucrainene.
Au fost distruse nouă rachete balistice şi 13 rachete de croazieră în regiunile Kiev, Harkov, Dnipro, Poltava, Mykolaiv şi Zaporojie.
Mai multe valuri de explozii au fost auzite în Kiev la scurt timp după ce a sunat alerta aeriană în jurul orei locale 5:30, scrie Kyiv Independent.
Ca urmare a atacului cu rachete, au căzut resturi în districtul Holosiivskyi.
Potrivit informaţiilor preliminare furnizate de Serhii Popko, şeful administraţiei militare a oraşului Kiev, clădirile nerezidenţiale au fost avariate şi nu au fost raportate victime.
Majoritatea polonezilor consideră că armata poloneză ar trebui să doboare obiectele care survolează teritoriul polonez în timpul atacurilor ruseşti asupra Ucrainei, chiar dacă nu sunt siguri despre ce obiecte este vorba, relevă datele unui sondaj apărut în publicaţia poloneză Rzeczpospolita.
La întrebarea „În opinia dumneavoastră, Polonia ar trebui să doboare obiecte care zboară deasupra teritoriului nostru în timpul atacurilor ruseşti asupra Ucrainei, chiar dacă nu este sigur ce obiecte sunt acestea?”, 58,5% dintre participanţii la sondaj au răspuns „da”.
22,1% au o opinie contrară, în timp ce 19,4% au spus că „nu sunt siguri”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat decretele prin care Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare a introdus sancţiuni împotriva persoanelor juridice şi fizice care facilitează funcţionarea infrastructurii aviatice ruse, precum şi împotriva colaboratorilor, informează Ukrainska Pravda.
Sancţiunile vizează aproape 150 de entităţi juridice şi fizice, iar Zelenski a afirmat că „este de datoria tuturor reprezentanţilor ucraineni să se asigure că sancţiunile noastre sunt sincronizate cu cele globale”.
