De la eticheta de „oraș închis”, pe care o dobândise până în anul 2004, Clujul s-a transformat din temelii.
În prezent, este una dintre destinațiile turistice de top din țară, chiar dacă, față de alte orașe mari, nu are avantajul unor stațiuni montane sau acces la mare.
Un rol esențial l-a jucat planificarea coerentă, iar, din acest punct de vedere, o contribuție decisivă a avut-o mediul universitar și implicarea comunității.
Orașul continuă să se dezvolte, iar principala provocare pentru următoarele decenii este planificarea la nivel metropolitan.
O resursă importantă este revitalizarea zonelor fostelor platforme industriale, care fragmentează țesutul urban.
Sectorul privat își aduce contribuția la această dezvoltare prin proiecte de anvergură, cu utilizare mixtă, care propun o serie de facilități prin intermediul cărora spații acum parțial sau integral abandonate să redevină poli de atractivitate socială și culturală.
Numeroase studii, realizate la nivel național și internațional, au confirmat ascensiunea Clujului din ultimii 20 de ani: de la titlul de „oraș-magnet” (Banca Mondială) și până la catalogarea drept localitatea „cu cea mai bogată viață culturală” (studiu INCFC).
În același timp, obținerea unei serii de titluri, distincții și premii confirmă faptul că, cel puțin în ultima decadă, Clujul și-a consolidat statutul de al doilea cel mai mare oraș al țării, după București, în ceea ce privește dinamica demografică, economică sau imobiliară.
Punctul de cotitură: planificare strategică cu implicarea comunitățiiAșa cum au punctat și specialiștii care au întocmit strategia Clujului pentru următorul deceniu, unul dintre principalii vectori ai schimbării de optică asupra dezvoltării orașului s-a întâmplat în 2004 și a însemnat o trecere la deschiderea municipiului către actori din comunitate în vederea implementării unui proces de planificare participativă.
Ulterior, cu implicarea mediului universitar, Clujul a avut o primă strategie coerentă de dezvoltare: în planificarea strategică au fost implicate circa 600 de persoane, organizate în 29 de grupuri de lucru, iar munca a durat doi ani, pe baza datelor culese timp de 11 ani, o premieră pentru orașele mari din țară.
„În strategia Clujului, am încercat să ne focusăm pe ceea ce reprezintă marele avantaj competitiv al orașului (universitățile), să definim un concept strategic principal (calitatea vieții) și să indicăm câteva zone strategice de acțiune: universitate, economie bazată pe cunoaștere/inovație și participare.
Trecerea dinspre ceea ce a fost Clujul imediat după revoluție la ceea ce este astăzi a arătat că strategia a avut succes”, declara Călin Hințea, profesor la Facultatea de Științe Politice, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, într-un interviu acordat PressHub.
ro în anul 2023.
Decanul FSPAC a fost unul dintre cei care s-a implicat activ în realizarea primei strategii a Clujului de după aderarea la UE.
Într-un studiu al Băncii Mondiale (2013), era subliniat faptul că principala sursă de atractivitate și explicația creșterii economice în cazul Clujului, de la începutul anilor 2000 încoace, a constat în capacitatea orașului de a genera locuri de muncă.
Această creștere s-a simțit, în primă fază, în perioada 2004 – 2007, dar venirea crizei economice a adus o stagnare.
Însă, conform specialiștilor, diversitatea economică a orașului a atenuat din efectele crizei, iar, după 2011, dezvoltările, atât publice, cât și private, au luat din nou amploare.
Domeniul IT&C, creștere spectaculoasăUnul dintre domeniile care a susținut, cel puțin în ultima decadă, creșterea economică a Clujului a fost sectorul IT&C.
Odată cu înființarea unor structuri de tip cluster în IT (începând cu 2012), numărul de angajați a crescut constant: de la 3.
700 de salariați acum peste 10 ani până la aproape 30.
000 în prezent.
Sectorul IT a început să-și facă simțită prezența în perioada 2014 – 2017: pentru acest interval, statisticile arată un avânt puternic pentru acest domeniu, în condițiile în care ponderea în economia locală a devenit comparabilă cu cea a comerțului.
De altfel, în acea perioadă, domeniul IT a fost sectorul care a generat cele mai multe locuri de muncă (peste 9.
000).
Dezvoltările mixte propuse în anii următori, iar aici putem integra și proiectul pentru fosta platformă Carbochim, vin în sprijinul acestui domeniu, mai ales prin crearea de facilități care atrag companiile internaționale de renume, dar și la nivel de infrastructură office.
Actualizarea PUG, un alt impuls dat dezvoltăriiDin acest punct de vedere, al dezvoltărilor private, un rol decisiv l-a avut aprobarea Planului Urbanistic General (PUG), în anul 2014.
Acest document strategic a stabilit noi direcții de dezvoltare și a deschis drumul către revitalizarea fostelor platforme industriale.
Actualizarea PUG a fost făcută de către un consorțiu local format din Universitatea Tehnică și companii private.
„Acesta a fost, de facto, primul document de planificare urbanistică a orașului realizat în urma unui amplu proces de consultare cu specialiști, dar și cu publicul larg.
Practic, procesul a început în anul 2009 și s-a finalizat în 2014.
(.
.
.
) Chiar și astăzi, Clujul este printre puținele orașe mari din România care dispune de un asemenea plan actualizat în ultimii 20 de ani”, se arată în actuala strategie de dezvoltare a Clujului.
În ceea ce privește proiectele publice, în ultimele două decenii au fost realizate investiții de anvergură.
Cu un mix de fonduri europene, guvernamentale, locale și alte tipuri de finanțare atrase, Clujul s-a remarcat prin proiecte majore care au adus plusvaloare.
De exemplu, noul stadion a găzduit numeroase evenimente și meciuri ale echipei naționale, în timp ce la Sala Polivalentă au avut loc meciurile Fed Cup și Cupa Davis, alături de alte competiții internaționale din diverse sporturi (gimnastică, atletism, judo etc.
).
La nivel de proiecte UE, Clujul a atras, doar prin intermediul programelor operaționale regionale (2007 – 2023), peste 200 milioane euro.
Tot legat de proiecte publice, Clujul a bifat o altă premieră: a organizat o serie de concursuri internaționale de arhitectură care au determinat intervenții inovative – de la prima stradă smart din țară și până la amenajarea de spații verzi.
De exemplu, la capitolul spații verzi, Clujul și-a propus, în actuala decadă, o suplimentare cu peste 100 hectare și 100.
000 de arbori plantați în anii următori, unele proiecte fiind deja implementate (Parcul Armătura, Parcul Feroviarilor etc.
).
De altfel, Cluj a fost primul oraș din țară care a implementat un proces de bugetare participativă, model care a fost preluat apoi de zeci de localități din țară.
Prin intermediul unui astfel de proces, cetățenii se pot implica direct în modul în care sunt cheltuite o parte din fondurile bugetului local.
Festivaluri care au pus Clujul pe hartăObținerea titlului de Capitală Europeană în 2015 a însemnat pentru Cluj „un punct de cotitură”, după cum se exprimă specialiștii, întrucât evenimentele organizate și resursa umană implicată au transformat orașul cu numeroase beneficii de imagine, culturale, sociale și economice.
Acest titlu a fost o șansă pentru Cluj de a pune în valoare tinerii, în condițiile în care ponderea acestora în populația orașului este semnificativă.
La acest lucru contribuie din plin faptul că orașul are avantajul a fi cel mai mare centru universitar din afara Bucureștiului, cu un număr de peste 70.
000 de studenți la nivel licență, masterat și doctorat.
Festivalul UNTOLD este cel mai relevant exemplu din acest punct de vedere: astăzi, acest festival se plasează în rândul celor mai mari festivaluri din lume.
Fără îndoială, festivalul a contribuit și la instalarea Clujului în primele poziții din țară, între orașele mari, ca destinație turistică.
Pe lista evenimentelor culturale și artistice de amploare care au pus Clujul pe hartă se mai numără Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), Zilele Culturale Maghiare, Jazz in the Park, Electric Castle, Toamna Muzicală Clujeană sau Zilele Clujului, dar și multe altele.
Toate aceste tipuri de evenimente au dus la situația în care Clujul este perceput, la nivel național, drept un „oraș tânăr, occidental și plin de viață”, conform studiilor de profil.
Dezvoltările private mixte, în context metropolitanUna dintre provocările următorilor ani va fi extinderea planificării strategice la nivel metropolitan.
Din acest punct de vedere, un aport în acest sens va fi și al dezvoltărilor private mixte.
Un exemplu în acest sens este proiectul propus pentru revitalizarea fostei platforme industriale Carbochim.
Investițiile în realizarea unei infrastructuri publice, propuse de inițiator (compania Iulius), sunt de natură să îmbunătățească accesibilitatea la nord de calea ferată.
În același timp, facilitățile care vor fi amenajate pe amplasament vor crea un nou pol de atractivitate al orașului și se va reduce presiunea asupra zonei centrale: locuitori din zona metropolitană, la nord de oraș, vor avea la îndemână spații de agrement și loisir, alături de funcțiunile comerciale, culturale, de entertainment, sportive, servicii sau birouri.
Proiectul va aduce o serie de premiere la Cluj, de la modul în care au fost proiectate clădirile și spațiile verzi până la companiile care își vor deschide birouri sau centre în complex.
Restructurarea urbană a presupus deja modernizarea și relocarea fabricii Carbochim.
Potrivit investitorului, clădirile cu valoare de patrimoniu industrial vor fi menținute în sit și puse în valoare cu funcțiuni culturale și de susținere a inițiativelor locale.
Investiția de pe fosta platformă industrială se va ridica la 500 milioane euro, iar proiectul a fost gândit de UNStudio, birou de arhitectură de renume internațional care se află la primul său parteneriat de acest fel în România.
Așadar, acesta pare să fie noul domeniu în care Clujul va seta noi standarde, cel puțin la nivel național, cel prin care restructurarea urbană se face tot într-o manieră integrată, strategică, sustenabilă și cu focus pe oameni.
CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
