Războiul din Ucraina, ziua 911.
Ministrul ucrainean al Apărării face lobby pentru permisiuni privind armele de rază lungă / Ministerul german de Externe: Rusia nu doreşte negocieri de pace Ambasada SUA a declarat că există un risc crescut de atacuri ruseşti înainte de Ziua Independenţei Ucrainei, sâmbătă, scrie Sky News.
Atacurile cu rachete şi drone asupra Ucrainei ar putea fi intensificate în zilele următoare, în timp ce Kievul se pregăteşte să marcheze 33 de ani de la independenţa ţării faţă de Uniunea Sovietică.
Vezi mai multe articole din categoria externe Raimundas Vaikšnoras, comandantul forţelor armate lituaniene, a raportat că există o reducere vizibilă a forţelor terestre ruse în Oblastul Kaliningrad, Rusia, relatează Ukrainska Pravda, citând site-ul de ştiri al statelor baltice Delfi.
Oficialul lituanian avertizează însă că Moscova persistă în încercările sale de a menţine controlul asupra regiunii Mării Baltice.
„Ruşii au un sistem A2/AD robust, care oferă acoperire aeriană.
Şi nimic nu s-a schimbat acolo.
Ei încă încearcă să controleze Marea Baltică, încă încearcă să controleze această regiune, aşa că trebuie, de asemenea, să rămânem vigilenţi şi să fim cu ochii pe ceea ce se întâmplă acolo”, a completat acesta.
Preşedintele rus Vladimir Putin organizează o reuniune privind incursiunea ucraineană în Kursk.
Deşi Moscova a încercat până acum să minimalizeze impactul atacului surpriză al Ucrainei din 6 august, a evacuat 133 190 de persoane din regiunea de frontieră „periculoasă”, potrivit guvernatorului interimar al regiunii, scrie Sky News.
Serviciul rus de securitate FSB a declarat joi că a deschis un dosar penal împotriva jurnalistului Nick Paton Walsh, care lucrează pentru CNN şi care, potrivit autorităţilor ruse, a trecut ilegal frontiera rusă pentru a filma un reportaj în regiunea Kursk în timpul incursiunii ucrainene, scrie Reuters.
FSB a declarat că a deschis, de asemenea, cazuri similare împotriva a doi jurnalişti ucraineni.
Kremlinul a lansat o campanie de informare menită să justifice publicului său intern de ce Rusia preferă să deţină iniţiativa în estul Ucrainei, în loc să alunge imediat trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk, se arată în raportul realizat de Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War – ISW).
„Surse guvernamentale ruse apropiate de administraţia prezidenţială rusă au declarat pentru postul independent rus Meduza că Kremlinul încearcă în mod activ să condiţioneze societatea rusă să accepte prezenţa ucraineană limitată în regiunea Kursk drept o „nouă normalitate” şi să minimalizeze importanţa incursiunii”, se menţionează în raport.
Adăposturi din beton armat au fost instalate în oraşele Kursk, Kurchatov şi Zheleznogorsk, Rusia, în urma unei decizii a comandamentului operaţional, anunţă guvernatorul regiunii Kursk, Alexei Smirnov, pe Telegram.
„La ordinele mele, administraţia oraşului Kursk a identificat punctele-cheie pentru amplasarea adăposturilor modulare din beton în locurile aglomerate.
” Planul este de a dota 60 de staţii de autobuz importante din Kursk cu adăposturi din beton armat, a spus el.
Decizia a fost luată în contextul în care, potrivit publicaţiei Meduza, Kremlinul crede că ofensiva ucrainenilor în Rusia va dura câteva luni bune.
Partidul Libertăţii (FPÖ) austriac de extremă dreapta, care ar urma să câştige alegerile parlamentare din septembrie, a anunţat în programul său electoral că intenţionează să oprească plăţile către Fondul European pentru Pace, pe care UE îl foloseşte pentru a ajuta Ucraina cu arme, informează Ukrainska Pravda, citând manifestul formaţiunii politice.
„Pledăm pentru o politică activă de pace şi neutralitate – plăţile către Fondul european pentru pace ar trebui să fie oprite.
Austria ar trebui să îşi folosească banii pentru propria armată”, se arată în manifestul FPÖ.
În plus, se spune că „anti-neutralitatea” Vienei faţă de războiul din Ucraina dăunează Austriei mai mult decât Rusiei şi că războiul prelungit creează o povară suplimentară şi alimentează preţurile la energie.
Poliţia de frontieră finlandeză a primit noi competenţe, în special pentru a efectua monitorizarea radio la frontiera cu Rusia, relatează Ukrainska Pravda, care citează compania media finlandeză Yle.
Aceasta înseamnă că, după achiziţionarea echipamentului necesar, poliţia de frontieră va putea, de exemplu, să urmărească mişcarea telefoanelor mobile în apropierea frontierei, atât pe partea finlandeză, cât şi pe cea rusă.
Cu toate acestea, poliţiştii de frontieră nu vor avea dreptul de a intercepta mesaje sau de a identifica utilizatorii de telefoane mobile.
Wall Street Journal (WSJ) a raportat că generalul-colonel rus Alexander Lapin, care a supravegheat securitatea în regiunea Kursk din Rusia, a dizolvat autoritatea care era responsabilă de protejarea regiunii de frontieră vulnerabile cu câteva luni înainte de operaţiunea Ucrainei.
„În primăvara acestui an, generalul-colonel Alexander Lapin a declarat că doar armata are forţa şi resursele necesare pentru a proteja frontiera Rusiei, potrivit unui oficial din cadrul serviciilor de securitate ruse.
O unitate a Marinei ucrainene a distrus puncte de depozitare a muniţiilor şi a combustibilului şi lubrifianţilor pe Kinburn Spit din Marea Neagră, relatează Ukrainska Pravda.
Înregistrarea video publicată arată o explozie puternică şi un incendiu de amploare care înghite depozitul.
Підрозділ Військово-морських сил Збройних сил України знищив склад боєприпасів та паливно-мастильних матеріалів на Кінбурнській косі в Чорному морі.
pic.
twitter.
com/oVidRM4IBk De la începutul anului, forţele ruse au crescut numărul aşa-numitelor „convoaie umanitare” către teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, pe care le folosesc pentru a transporta echipamente militare, informează Centrul Naţional de Rezistenţă, potrivit Ukrinform.
„Din 2024, numărul acestor convoaie a crescut, dar distribuţia nu.
Militarii descarcă camioanele noaptea, iar sosirea lor marchează începutul unor noi operaţiuni ofensive”, se arată în raport.
Rusia, nu Ucraina, este cea care sabotează eventualele negocieri de pace, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Sebastian Fischer în cadrul unui briefing, relatează Ukrinform.
Diplomatul a menţionat că Ucraina este absolut deschisă negocierilor, adăugând că Rusia este cea care le respinge.
„Dacă ascultaţi declaraţiile Moscovei, nu puteţi auzi nicio disponibilitate pentru discuţii de pace şi, mai mult, ei cer anexarea mai multor regiuni ucrainene pe care nici măcar nu le controlează.
.
.
Dacă se ajunge la discuţii de pace, Ucraina trebuie să fie suficient de puternică pentru a le purta, iar în acest scop are nevoie de arme, printre altele”, a spus Fischer.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, s-a întâlnit cu o delegaţie bipartizană din Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite în timpul vizitei lor la Kiev la 21 august, a anunţat Ministerul Apărării.
Reprezentantul republican Rob Wittman şi reprezentantul democrat David Trone au discutat cu Umerov despre situaţia de pe linia frontului din Ucraina şi despre politica Washingtonului privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor ruseşti.
„Am subliniat necesitatea de a obţine permisiunea promptă din partea aliaţilor noştri de a utiliza pe deplin arme cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia”, a declarat Umerov.
„Aceasta este o chestiune de protejare a oraşelor şi satelor noastre paşnice”.