Războiul din Ucraina, ziua 910. Ucraina intenţionează evacuarea a 45.000 de locuitori din regiunea Sumî / Ucraina lansează „unul dintre cele mai mari” atacuri cu drone asupra Moscovei / Germania va continua să sprijine Ucraina fără niciun „dar”

Spread the love

Războiul din Ucraina, ziua 910.

Ucraina intenţionează evacuarea a 45.

000 de locuitori din regiunea Sumî / Ucraina lansează „unul dintre cele mai mari” atacuri cu drone asupra Moscovei „Germania nu va renunţa la sprijinul său pentru Ucraina.

Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar.

Şi vom fi cel mai mare susţinător naţional al Ucrainei în Europa.

Poporul ucrainean se poate baza pe acest lucru.

Vom fi alături de Ucraina”, a declarat Scholz în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Chişinǎu.

Vezi mai multe articole din categoria externe La sfârşitul săptămânii trecute, ziarul german FAZ a relatat că Guvernul Germaniei nu va mai acorda noi ajutoare militare Ucrainei ca parte a planului său de reducere a cheltuielilor.

Ţările de Jos vor cumpăra pentru Ucraina 51 de radare mobile pentru detectarea dronelor, a anunţat Ministerul olandez al Apărării.

Ruben Brekelmans, ministrul olandez al apărării, a declarat că sistemele vor consolida apărarea aeriană a Ucrainei în contextul atacurilor zilnice cu drone ale Rusiei.

Ministerul olandez al Apărării a semnat un contract cu compania Robin Radar Systems, cu sediul la Haga, pentru achiziţionarea sistemelor.

Se aşteaptă ca Ucraina să le primească mai târziu în 2024.

Radarele mobile sunt capabile să detecteze drone mici şi să le distingă de păsări.

„Deoarece sistemul de detectare este mobil, este mai dificil pentru inamic să găsească radarul şi, prin urmare, mai dificil să îl neutralizeze.

Acest lucru face posibilă detectarea continuă şi apoi distrugerea dronelor inamice”, a declarat ministerul.

Moscova a lansat aproape 14 000 de drone de atac împotriva Ucrainei de la începutul invaziei, a declarat comandantul suprem al forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski.

Ucraina şi Rusia nu dispun de mijloacele necesare pentru a organiza ofensive majore, a declarat Agenţia americană de informaţii pentru apărare într-un raport trimestrial care acoperă perioada aprilie-iunie, citat de Bloomberg.

Sugerând că războiul se îndreaptă spre un impas, raportul spune că, în ciuda pachetului de ajutor american adoptat la începutul acestui an, Ucraina este capabilă doar de operaţiuni defensive.

La rândul său, Rusia nu dispune de resursele necesare pentru „a ameninţa cu o înaintare mai profundă în teritoriul deţinut de ucraineni, cum ar fi oraşul Harkov”, potrivit raportului.

De la sfârşitul perioadei acoperite de raport, Ucraina a lansat o incursiune surpriză în regiunea Kursk din Rusia şi se pare că deţine acum 1.

263 de kilometri pătraţi de teritoriu rusesc.

Mark Milley, fostul şef al Statului Major interarme al SUA, a declarat la 21 iunie că sunt necesare negocieri pentru a opri invazia Moscovei în Ucraina, însă preşedintele rus Vladimir Putin „nu poate fi de încredere”.

În cadrul unei conferinţe la Universitatea Princeton, Milley a declarat că, din perspectivă militară, războiul se află acum în impas, Rusia fiind incapabilă să îşi atingă obiectivele iniţiale.

„Este puţin probabil ca cineva să fie capabil să obţină o soluţie politică prin mijloace militare”, a spus el.

„Prin urmare, ambele părţi ar trebui să recunoască acest lucru şi să ajungă la o metodă alternativă pentru a-şi rezolva problema politică, iar aceasta ar fi o negociere”.

Parlamentul ucrainean a aprobat ratificarea Statutului de la Roma.

Demersul va permite aderarea Ucrainei la Curtea Penală Internaţională.

După parcurgerea tuturor procedurilor, autorităţile ucrainene vor putea „să-i pedepsească mai eficient” pe criminalii de război.

Parlamentul Ucrainei a votat miercuri pentru ratificarea Statutului de la Roma, au declarat oficialii, permiţând ţării să adere la Curtea Penală Internaţională (CPI), scrie agenţia Reuters.

Ucraina a recunoscut în trecut jurisdicţia CPI, însă statutul de membru cu drepturi depline al acestei instanţe reprezintă o parte esenţială a eforturilor Ucrainei de a adera în cele din urmă la Uniunea Europeană.

De asemenea, acest ar permite autorităţilor „să pedepsească mai eficient” presupuşii criminali de război ruşi, în contextul războiului Moscovei împotriva Ucrainei.

Kremlinul anticipează că ostilităţile din regiunea Kursk, ţinta unei incursiuni recente a forţelor ucrainene, ar putea persista timp de mai multe luni, chiar şi după estimări optimiste, şi îi pregăteşte pe ruşi pentru „noua normalitate”, pe măsură ce forţele ucrainene exercită controlul asupra teritoriului ocupat în cadrul Federaţiei Ruse, relatează Ukrainska Pravda, citând publicaţia rusă Meduza.

  Un sondaj a arătat că anxietatea în rândul ruşilor a crescut cu 6%, ajungând la 45%.

Kremlinul consideră aceste cifre ca fiind destul de ridicate şi speră într-o scădere rapidă.

Înaintea vizitei sale în Ucraina, premierul indian Narendra Modi a făcut apel la restabilirea păcii şi a anunţat că va împărtăşi perspectivele sale pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, scrie Ukrainska Pravda.

Reuters raportează că mulţi analişti indieni văd vizita la Kiev ca o mişcare de „control al pagubelor” provocate de călătoria lui Modi la Moscova, precum şi ca un act de echilibrare strategică în contextul alinierii tot mai accentuate a New Delhi la Occident, în special la Washington.

Robert Habeck, vicecancelarul Germaniei, a promis ajutor suplimentar pentru Ucraina şi a declarat că Germania va continua să o sprijine fără niciun „dacă” şi „dar”.

   În cadrul unui interviu pentru publicaţia germană Berliner Morgenpost, un ziar german, Habeck a afirmat că „Ucraina va primi în viitor bani cu care va putea cumpăra sisteme de armament de care are nevoie urgent”, notează Ukrainska Pravda.

Alte 4 miliarde de euro, spune Habeck, vor fi disponibile de la bugetul federal în 2025.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, autorităţile „vor trebui să poarte o nouă discuţie” şi „să caute sprijin în alt mod”.

El a recunoscut că tranziţia la modelul planificat cu împrumutul G7 ar putea deveni o problemă „dacă nu se mai pot face noi comenzi deoarece s-au epuizat alocările bugetare anterioare”.

Armata ucraineană afirmă că a lovit în cursul nopţii un sistem rusesc de rachete antiaeriene S-300 cu baza în regiunea Rostov din sudul Rusiei.

Statul Major al Kievului a declarat că atacul a avut loc în apropierea aşezării Novoshakhtinsk.

Acesta a declarat că S-300 au fost utilizate pentru a ataca infrastructura civilă din Ucraina, relatează Sky News.

Ministerul rus al Apărării a anunţat la 20 august că va înfiinţa grupuri de trupe în regiunile Belgorod, Kursk şi Briansk pentru a apăra aşezările de-a lungul frontierei ucrainene, în contextul incursiunii armatei ucrainene în regiunea Kursk, scrie Kyiv Independent.

Operaţiunea fără precedent a armatei ucrainene, care durează de aproape două săptămâni, a dus la capturarea oraşului Sudzha din regiunea Kursk şi la presupusa distrugere a tuturor celor trei poduri peste râul Seim, în apropierea frontierei cu Ucraina.

Mai multe ţări NATO nu îşi îndeplinesc promisiunile de a furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană, a raportat Bloomberg pe 20 august, citând surse confidenţiale.

Cel puţin cinci sisteme promise la summitul NATO de luna trecută de la Washington nu s-au materializat până în prezent, a afirmat publicaţia.

Deşi nu menţionează ţările specifice din spatele promisiunilor de apărare aeriană, Volodimir Zelenski a menţionat SUA, Regatul Unit şi Franţa în timpul discursului său, în care a cerut aliaţilor să accelereze livrările sistemelor de arme promise.

Ucraina a lansat miercuri unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei, a declarat primarul oraşului, unităţile ruse de apărare aeriană distrugând 11 drone care zburau spre capitală.

Unele dintre drone au fost distruse deasupra oraşului Podolsk, care se află la aproximativ 38 km sud de Kremlin, potrivit Reuters.

„Aceasta este una dintre cele mai mari încercări de a ataca Moscova folosind drone”, a declarat Sobyanin pe canalul său de Telegram.

Preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită surpriză în Cecenia pe 21 august pentru a inspecta trupele cecene care se pregătesc să fie desfăşurate pe linia frontului din Ucraina, scrie Kyiv Independent.

Vizita marchează prima sa vizită în regiune în ultimii 13 ani.

Putin, alături de războinicul cecen Ramzan Kadîrov, a vizitat Universitatea Forţelor Speciale Ruse din Cecenia, în timp ce trupele se pregătesc să se desfăşoare pe linia frontului din Ucraina, a raportat mass-media de stat ruse.

„Atâta timp cât avem oameni ca voi, suntem absolut, absolut invincibili”, ar fi spus Putin trupelor din Cecenia, potrivit presei de stat ruse.

Autorităţile ucrainene intenţionează să evacueze un total de 45.

000 de locuitori din regiunea Sumî, a declarat ministrul ucrainean de Interne Ihor Klymenko reporterilor la 20 august, scrie Kyiv Independent.

„În acest moment, trebuie să evacuăm aproximativ 45 000 de persoane din regiunea Sumî, conform deciziei Consiliului de Apărare”, a declarat Klymenko, subliniind că «nu este vorba de o evacuare urgentă».

Regiunea Sumî, situată la graniţa de nord-est a Ucrainei cu Rusia, este supusă unor atacuri zilnice şi se află vizavi de regiunea Kursk din Rusia.

 

Lasă un răspuns